Peşteri din România care nu pot fi vizitate. Sute de peşteri, de o frumuseţe care îţi taie răsuflarea şi cărora li s-a dus faima peste hotare, sunt ascunse în munţii României. Doar speologii şi cercetătorii au acces la ele, multe nu au fost deschise niciodată publicului din cauza zonei deosebit de periculoase şi greu accesibile.

Peşterile de valoare excepţională care, prin interesul ştiintific sau unicitatea resurselor sunt reprezentative pentru patrimoniul speologic naţional şi internaţional, rămân necunoscute publicului. Numai în Apuseni sunt sute de peşteri care adăpostesc fenomene carstice, vietăţi rar întâlnite şi sunt protejate. Vă prezentăm doar 3 dintre ele.

Peştera Piatra Altarului, cea mai frumoasă din Europa

Una dintre cele mai frumoase peşteri din Europa este Piatra Altarului. Situată în versantul versantul drept al Văii Ponorului, muntele o ascunde ca pe o adevărată comoară, de care se bucură doar specialiştii. Au descoperit-o în 1984 membrii clubului de speologie Politehnica din Cluj Napoca şi de atunci e rezervaţie naturală protejată.

“Densitatea cristalelor este printre cele mai mari din lume. S-au format sub apă, fiind singura de acest fel din România. Accesul în peşteră este destul de greoi, nu este o peşteră pentru novici”, susţine Radu Ghiţulescu, speolog la Politehnica Cluj.

Este dezvoltată pe 4 nivele, unul active, unul semiactiv şi două fosile. Caracteristica acestei peşteri, spun speologii, o reprezintă extraordinara bogaţie şi varietate de speleoteme calcitice. Sala Palatului şi Galeria Paradisului sunt probabil cele mai frumoase sectoare de peşteră din Europa, notează speologii pe www.pesteraltarului.ro. Printre formaţiunile deosebite se regăsesc aici: macrocristale de calcit (tip colţi de caine) ce tapetează pereţii “Geodei” şi formează buzdugani şi nuferi, cristale scheletice de calcit (triunghiuri escavate), stalagmite monocristal, coloane tip palmier, draperii cu nodozităţi sferoidale, numeroase discuri, coralite, perle de peştera, helictite, etc.

Intrarea în peşteră este una îngustă, însă interiorul acesteia se desfăşoară pe o suprafaţă de aproximativ 3150 de metri, de-a lungul a 4 galerii: Palatul, Paradisul, Geoda şi Altarul Urşilor.
Galeria „Palatul” este o sală înaltă de 30 metri, cu formaţiuni rare, curgeri mari de calcit şi domuri înalte. Numele a fost dat datorită înfăţişării formaţiunilor cristaliforme de pe tavanul galeriei, ce seamăna cu un candelabru imens.

“Are forma unei catedrale gotice, înaltă şi îngustă, flancată de coloane de 15-20 metri înălţime. Este un monument de arhitectură subterană unic în România.
Peştera nu este amenajată pentru public, fiind deschisă doar pentru cercetări ştiinţifice. A fost încadrată în categoria A, în care se regăsesc peşterile de valoare excepţională care, prin interesul ştiintific sau unicitatea resurselor sunt reprezentative pentru patrimoniul speologic naţional şi internaţional.

Peştera Vântului, stăpânită de cei mai puternici curenţi de aer

Este cea mai mare peşteră din România, cu o lungime totală de 52 de kilometri. Se află în Munţii Pădurea Craiului, în vecinătatea localităţii Şuncuiuş, însă doar o mică parte din ea este accesibilă turiştilor. A fost descoperită în anul 1957, iar numele i se datorează curenţilor puternici de aer care se simt mai ales la intrare.

Peştera este alcătuită din 3 etaje formate din galerii, săli şi hornuri de dimensiuni şi forme diferite, cu toate tipurile de speleoteme: stalactite, stalagmite, coloane, scurgeri parietale, cristale, gips. Galeriile s-au dezvoltat pe patru nivele, cel inferior fiind cel mai activ. Galeriile principale sunt: Galeria Activa, Etajul II, Galeria Alba, Rosie si Galeria cu lacuri. Galeriile laterale: Galeria 7 Noiembrie, Galeria 1 Mai, Galeria Moravek, Mikulas etc.
Majoritatea sălilor s-au format prin unirea a două falii sau printr-o prăbusire a zonei faliilor. Cele mai impozante săli sunt: Sala Titanilor, Sala Mare, Amfiteatrul, Sala Neagră, Sala Ascunsă etc.

Peştera Huda lui Papară, casă celei mai mari colonii de lilieci din Europa

Una dintre cele mai impresionante peşteri din România este Huda lui Papară (5.200 m). Se spune că este cea mai lungă, cea mai dificilă, cu cea mai înaltă galerie, dar şi cea mai mare colonie de lilieci din Europa.

Aici, spun cunoscătorii, există cel mai lung curs subteran al unui râu, dar şi cu cel mai mare debit, cu cea mai mare cascadă, dar şi cu cel mai mare depozit de chiropterit, precum şi cu cele mai lungi şi mai numeroase monocristale de calcit crescute excentric pe pereţi sau tavan şi care provin din depunerea calcitului dintr-o apă peliculară care îmbracă întreaga formă.

Deşi peştera Huda lui Papară a fost amenajată pentru vizitare în 1986, viiturile au distrus podeţele şi scările de acces. în acest moment turiştii nu pot vizita peştera decăt cu ghid specializat şi cu echipament adecvat (haine impermeabile, echipament de escaladă). În 2004 s-a început reamenajarea peşterii insă lucrările nu sunt incă finalizate.

Traversată de un râu de 2 kilometri

Declarată rezervaţie speologică, peştera este situată în Munţii Trascăului, pe cursul unui afluent al râului Arieş (Valea Morilor), în judeţul Alba, pe teritoriul satului Sub Piatră (comuna Sălciua). Peştera s-a format în calcarele masive ale Jurasicului Superior şi este parcursă de un râu lung de 2.022 m format din unirea pârâurilor Valea Poienii, Valea Ponorului şi Valea Seacă.

Accesul în Peştera Huda lui Papară se află la o altitudine de 567 m, fiind reprezentat de un portal impresionat, o uriaşă şi îngustă despicătură, cu o înălţime de 37 m, în peretele masiv de calcar. La 50 de m după intrarea în peşteră, se află Cascada Evantai, o cascadă de mari dimensiuni formată de căderea apei de pe un bloc de stâncă. Trecerea de cascadă este anevoioasă, fiind necesară escaladarea sa.

Sala Minunilor are o înălţime de 102 metri

În Sala Minunilor se ajunge după escaladarea unor blocuri masive de piatră numite Baricada şi traversarea a două lacuri subterane. Sala imensă uimeşte prin înălţimea sa de 102 m. Aici este locul în care hibernează cea mai mare colonie de lilieci din Europa, datorită temperaturilor propice cuprinse între 10 şi 20 grade C. Tavanul sălii este presărat cu stalactite, unele chiar de dimensiuni mari.

Fauna cavernicolă este în curs de cercetare, se arată pe site-ul oficial al acestei peşteri, www.hudaluipapara.com. Cercetările conduse de profesorul universitar Ioan Coroiu de la Facultatea de biologie a Universităţii din Cluj Napoca, au început în 1998, iar măsurătorile propriu-zise din 1999. Atunci au fost identificaţi 5.000-6.000 de indivizi, din 6 specii. În iarna lui 2007-2008, numărătoarea a indicat aproximativ 84.000 de lilieci din 9 specii.