Tezaurul României de la Moscova – cel mai mare mister financiar din istoria României

5 (1)

În istoria României există numeroase episoade controversate, însă puține au rămas atât de actuale precum povestea Tezaurului trimis la Moscova în timpul Primului Război Mondial. Au trecut mai bine de o sută de ani, imperii s-au prăbușit, revoluții au schimbat harta Europei, Uniunea Sovietică a dispărut, însă aurul României nu s-a mai întors.

Este unul dintre cele mai mari litigii patrimoniale nerezolvate din lume și, în același timp, unul dintre cele mai mari mistere financiare din istoria modernă.

România în pragul dezastrului

În august 1916, România a intrat în Primul Război Mondial de partea Antantei, sperând să unească Transilvania cu Regatul României.

Primele luni ale campaniei au fost însă dezastruoase.

Armatele germane, austro-ungare și bulgare au ocupat rapid Bucureștiul și o mare parte din țară. Guvernul, Familia Regală și principalele instituții ale statului s-au retras la Iași.

În acele momente dramatice a apărut o întrebare vitală:

Cum poate fi salvată rezerva de aur a țării?

De ce a fost ales tocmai Imperiul Rus?

La sfârșitul anului 1916, Rusia era aliatul României.

Drumul spre Franța sau Marea Britanie era practic blocat de Puterile Centrale, iar transportul maritim era considerat prea riscant.

Guvernul rus a oferit garanții oficiale că va păstra Tezaurul în deplină siguranță și îl va restitui integral după încheierea războiului.

Au fost semnate protocoale oficiale între cele două state, iar Rusia și-a asumat în scris răspunderea pentru integritatea bunurilor transportate.

Primul transport

Între 12 și 14 decembrie 1916, în Gara Iași au fost încărcate 1.738 de casete în 17 vagoane.

Acestea conțineau:

• aproximativ 91,5 tone de aur fin aparținând Băncii Naționale a României;
• lingouri;
• monede de aur;
• bijuteriile Reginei Maria.

Valoarea declarată depășea 314 milioane lei aur, o sumă uriașă pentru acea vreme.

Al doilea transport

În vara anului 1917, situația militară rămânea incertă.

Autoritățile române au decis trimiterea unui al doilea transport.

De această dată nu era vorba doar despre aur.

Au fost expediate:

• arhivele Academiei Române;
• documente ale Arhivelor Statului;
• colecții muzeale;
• manuscrise medievale;
• obiecte de patrimoniu;
• icoane;
• colecții numismatice;
• valori ale Casei de Depuneri și Consemnațiuni;
• bunuri aparținând unor instituții și persoane private.

Valoarea totală a bunurilor trimise era estimată la miliarde de lei ai epocii.

Revoluția bolșevică schimbă totul

La doar câteva luni după sosirea Tezaurului la Moscova, Rusia a intrat într-o perioadă de haos.

În noiembrie 1917, bolșevicii conduși de Vladimir Lenin au preluat puterea.

În ianuarie 1918, noul guvern sovietic a rupt relațiile diplomatice cu România și a decis confiscarea Tezaurului românesc.

Motivul oficial era intervenția armatei române în Basarabia.

În realitate, bunurile au rămas sub controlul autorităților sovietice și nu au mai fost restituite integral.

Ce conținea, de fapt, Tezaurul?

Mulți cred că era vorba doar despre aur.

În realitate, Tezaurul cuprindea o parte importantă din patrimoniul cultural și financiar al României:

• rezerva de aur a Băncii Naționale;
• bijuterii regale;
• colecții arheologice;
• tezaure dacice;
• documente medievale;
• manuscrise rare;
• hrisoave domnești;
• arhive istorice;
• picturi;
• icoane;
• obiecte bisericești;
• valori bancare și titluri financiare.

Din punct de vedere cultural, pierderea este imposibil de evaluat în bani.

Ce s-a întors?

Contrar unei idei răspândite, o parte din Tezaur a fost restituită.

În 1935, Uniunea Sovietică a returnat peste 1.400 de lăzi cu arhive, documente, cărți rare și alte bunuri culturale.

În 1956, au fost restituite alte obiecte de patrimoniu, printre care celebrul tezaur de la Pietroasa („Cloșca cu puii de aur”) și numeroase piese muzeale.

Însă rezerva de aur a Băncii Naționale nu a fost returnată.

Cât valorează aurul astăzi?

Valoarea exactă depinde de prețul aurului și de metoda de calcul.

Doar valoarea metalului din cele aproximativ 91,5 tone de aur este estimată astăzi la multe miliarde de euro.

Dacă se adaugă valoarea istorică, numismatică și culturală a bunurilor dispărute, prejudiciul este considerabil mai mare și nu poate fi evaluat cu precizie.

Există dovezi că aurul a ajuns la Moscova?

Da.

Acesta este unul dintre aspectele cel mai bine documentate.

Există:

• procese-verbale de predare-primire;
• inventare detaliate;
• semnături ale reprezentanților români și ruși;
• protocoale diplomatice;
• documente ale Băncii Naționale a României;
• documente din arhivele rusești.

Existența Tezaurului și predarea sa către autoritățile ruse nu sunt contestate de istoricii specializați.

De ce nu a fost restituit?

Răspunsul nu este unul juridic, ci în primul rând politic.

De-a lungul ultimului secol, România a solicitat în repetate rânduri restituirea Tezaurului.

Au existat negocieri:

• în perioada interbelică;
• după Al Doilea Război Mondial;
• în timpul regimului comunist;
• după destrămarea Uniunii Sovietice;
• prin Comisia Comună româno-rusă înființată în 2003.

Până în prezent, aceste demersuri nu au dus la restituirea aurului.

Un subiect încă deschis

În martie 2024, Parlamentul European a adoptat o rezoluție fără caracter obligatoriu prin care solicită Federației Ruse restituirea Tezaurului României și recunoaște existența obligației istorice privind bunurile încredințate spre păstrare. Rezoluția nu produce efecte juridice directe, dar reprezintă un sprijin politic pentru poziția României.

Mistere care persistă

Deși există numeroase documente, mai multe întrebări rămân fără răspuns:

• Unde se află astăzi rezerva de aur?
• A fost păstrată intactă sau topită de-a lungul timpului?
• Mai există toate bunurile expediate în 1916 și 1917?
• Ce documente se află încă în arhivele ruse?
• Va exista vreodată o soluție diplomatică?

Până în prezent, nu există dovezi publice care să răspundă definitiv acestor întrebări.

Concluzie

Tezaurul României de la Moscova nu este doar o poveste despre aur, ci despre încredere între state, patrimoniu național și consecințele dramatice ale războiului. Documentele istorice confirmă că bunurile au fost trimise legal în Rusia țaristă, în baza unor garanții oficiale. Revoluția bolșevică a schimbat însă complet situația, iar aurul României a rămas acolo.

După mai bine de un secol, dosarul Tezaurului continuă să fie unul dintre cele mai sensibile subiecte din relațiile româno-ruse și unul dintre cele mai importante litigii patrimoniale nerezolvate din istoria Europei.