Am auzit multe povești care țin de paranormal, însă, pentru că acestea ies din sfera normalului și a cognoscibililui, adevărul din spatele lor este de multe ori pus la îndoială.

Una dintre aceste povești relatează un șir de întâmplări teribile, petrecute chiar la marginea Bucureștiului, într-un cartier mărginaș. Succesiunea halucinantă a întâmplărilor cu sfârșit tragic ne determină să ne gândim dacă nu cumva paranormalul face parte din viață, fiind o latură a existenței noastre pe care refuzăm să o acceptăm din cauza caracterului său înspăimântător.

Povestea “demonului din batistă” este relatată de Emil Străinu într-una din cărțile sale. Mai mult decât atât, acesta a fost martorul unui capitol, motiv pentru care a început o anchetă pe cont propriu, în încercarea de a da plauzibilitate acestei povești terifiante.

Plăsmuirea începe așa cum spuneam, pe una dintre străzile Bucureștiului, unde se făceau săpături. Un muncitor, de vârstă medie, săpa un șanț, pe o căldură insuportabilă. La un moment dat, a găsit sub pământ, mai multe cioburi de sticlă și o statuetă mică, din sticlă neagră, reprezentând un demon. Un adevărat demon, care avea coadă, coarne și un trident în mână.

Fericit că a descoperit o mică comoară, bărbatul a plecat la prima terasă care i-a ieşit în cale, cu scopul de a o vinde pentru a-și cumpăra o tărie. La toată această întâmplare a participat o persoană, numit Dica. Dica locuia în apropierea locului unde se făceau săpături și a asistat la această descoperire. La terminarea săpăturii, muncitorul îl roagă pe Dica să-l împrumute cu câțiva bani, până a doua zi. Spera să vândă bibeloul și să facă rost de bani.

A doua zi, Dica trecând pe lângă stația de tramvai, a constatat că o persoană fusese lovită de tramvai și murise. Persoana în cauză era chiar prietenul său, muncitorul. Lângă cadavru, Dica a găsit micul demon, învelit într-o batistă.

Bărbatul a recuperat bibeloul și a plecat spre casă, gândind că tocmai tramvaiul cu numărul 13 îl omorâse pe prietenul său. Nu avea cum să-și mai recupereze banii împrumutați, așa că s-a gândit, la rândul său, să vândă bibeloul.

După un timp, Emil Străinu, împreună cu mai mulți ziarişti se aflau pe terasa unei berării. Bătrânul Dica, care-l cunoștea pe scriitor, s-a apropiat de masa acestora și le-a arătat statueta, cu gândul de a o vinde și de a câștiga un ban.

La masă se aflau Constantin Duica, ziarist, şi Vasile Ichim, director al ziarului Dimineața. Cei doi s-au arătat interesați de bibelou și au început o adevărată licitație pentru acesta. Cei doi au dat bătrânului bani, cât să-și poată cumpăra o sticlă de țuică și bibeloul rămâne la profesorul Duica.

De aici, începe paranormalul în această poveste. La scurt timp, profesorul Duica a murit într-un accident de mașină, iar câteva luni mai târziu, s-a stins și directorul ziarului Dimineața, Vasile Ichim. Cauza oficială a morții, infarct.

Emil Străinu a început o anchetă pe cont propriu, contrariat de cele întâmplate. A aflat cu stupoare că bătrânul care recuperase statueta din stația de tramvai, de la locul accidentului, pe nume Dica, fusese găsit mort pe stradă, după ce băuse câteva pahare, la o cârciumă din apropiere.

Directorul revistei Paranormal, Ianculescu, a aflat şi el această poveste a micului demon și a încercat să recupereze statueta. La scurt timp după ce a obţinut-o, a murit şi el, într-un accident de mașină.