Poveştile apărute de-a lungul timpului despre domnitorii din ţările române stau la baza multor bancuri. În cele ce urmează vă vom prezenta cateva glume care îl au în prim-plan pe domnitorul Ștefan cel Mare.

 

Ştefan cel Mare adunase tot norodul la oaste. Se anunţa bătălie cruntă. Ştefan iese în faţa oştirii adunate pe câmpul de luptă:

– Vitejii mei, vom lupta pâna la unu!

– Aşa ziceam şi noi, că pe la unu şi ceva e prea cald…

 

La curtea lui Ştefan cel mare vine un străjer:

– Măria ta, este la tine Măria mea?

 

Ştefan cel Mare îşi cheamă oştenii şi le spune:

– În seara asta mâncaţi, beţi, faceţi ce vreţi. Dar mâine veniţi gata de luptă şi să nu dea dracu’ să vină vreunul beat!

Ca un făcut, a doua zi vin toţi beţi.

– Cine a băut azi-noapte, să facă un pas în faţă!, zice el.

În afară de vreo trei, toţi fac un pas în faţă.

– Voi, ăştia care n-aţi băut, pregătiţi-vă de luptă. Voi ceilalţi, veniţi cu mine să ne dregem!

Ştefan Cel Mare stă la sfat cu boierii ţării.

La un moment dat intră un soldat obosit de alergare:

– Măria ta, vin turcii peste noi!

Ştefan: – Câţi sunt ?

– Vreo 10.000, răspunde soldatul.

– Vom învinge, spune Ştefan. Să-mi aduceţi cămaşa roşie să nu vadă soldaţii noştri dacă sunt rănit.

După două luni povestea se repetă cu vreo 20.000 de turci. Ştefan îi linişteşte pe cei prezenţi şi cere din nou cămaşa roşie.

După trei luni iarăşi vine soldatul disperat:

Soldatul – Vin turcii peste noi!

Ştefan: – Câţi sunt?

Soldatul: – 100.000.

Ştefan: – Bine, du-te şi adu-mi pantalonii ăia maro…

Vine un sol turc la poarta lui Ştefan cel Mare. Un străjer fuge repede să-l anunţe pe domnitor:

– Mărite, la poartă e un sol turc care vrea să vă vorbească!

– Şi ce vrea?, întrebă Ştefan.

– Nu ştiu, a spus doar că „Vreau cu Măria Sa!”.

– Asta nu se poate! Orice s-ar întâmpla pe Măria mea nu i-o dau nici in ruptu’ capului!

 

Ştefan cel Mare le vorbeşte răzeşilor înainte de lupta cu turcii:

– Răzeşi, mâine la 08.00 avem luptă cu Osman şi armata lui, aşa că să veniţi toţi cu săbii, furci, coase şi ce mai aveţi pe-acasă ca să ţinem piept duşmanului. Bă, da’ să veniţi, c-am vorbit cu omu’.

Era Ştefan cu ai lui şi se uitau la un film .

Apare un curier: „Măria-ta, măria-ta, turcii au trecut granita!”.

Ştefan îi răspunde că e ocupat, se uită la film: „Ia mai adu şi tu un scaun şi stai de te uită”.

Iar mai apare un curier: „Turcii au intrat în oraş!”. Ştefan iar: „Ia aduceţi un scaun şi pentru ăsta”.

Apare paznicul de la poartă: „Turcii au intrat în castel!”. La care Ştefan: „Ia mai aduceţi scaune şi pentru ăştia!”