Conacul Udriște Năsturel, din Herăști, județul Giurgiu, sau Casa de Piatră, cum i se mai spune, este cel mai vechi monument de arhitectură civilă românească, realizat integral din piatră de talie șlefuită.

Construcția a fost realizată în timpul domnitorului Matei Basarab (1632-1654), fiind legat de cei doi frați Nasturel: cărturarul Oreste sau Udriște Năsturel (1596-1659) și Cazan Postelnicul Năsturel.

Conacul Udriște Năsturel a găzduit personalități de seamă precum: marele cărturar și logofăt al lui Matei Basarab, Udriște Năsturel, principele Serbiei Miloș Obrenovici și Anastase Stolojan, important politician antebelic, potrivit conaculudristenasturel.ro.

Ridicată integral din piatră, clădirea poartă numele lui Udriște Năsturel – un mare cărturar, poet și traducător în Țara Românească și cel mai important sfătuitor al domnitorului Matei Basarab, cumnatul său. Specialiștii în patrimoniu îl readuc la viață.

Conacul Udriște Năsturel poate fi vizitat în zilele de weekend, intrarea fiind gratuită. Acolo se organizează tot felul de evenimente, a fost concert în weekend în curtea complexului, există și un muzeu acolo care se poate vizita (cuprinde expoziții de artă tradițională).

Încăperile conacului nu mai păstrează nimic din mobilierul de odinioară, dar sunt gazdele unor expoziții temporare. Pot fi observate acolo machetele create cu migală de studenții de la arhitectură, în încercarea de a găsi soluții pentru viitorul conacului, al domeniului și al satului Herăști.

Lângă conac, vei descoperi și astăzi o biserică, construită în anul 1644, de către familia Năsturel.

Obiectivul se află la doar 30 de km de București, în satul Herăști din județul Giurgiu, pe str. Milos Obrenovici Nr. 32, Herăşti 087126.

Cine a fost Udriște Năsturel

Udrişte Năsturel a fost un mare cărturar, poet şi traducător din Ţara Românească, dar şi cel mai important sfătuitor al Voievodului Matei Basarab, cumnatul său. În calitate de diplomat, a dat dovadă de înţelepciune şi echilibru în multe situaţii.

La îndemnul său, Voievodul Matei Basarab a iniţiat o reală ofensivă spirituală şi culturală, prin ctitorirea multor lăcaşuri de cult şi prin sprijinul acordat tipăririi unor cărţi, precum Pravila de la Govora (1640), Rǎspuns la catehismul calvinesc (1645) ori Pravila cea Mare (1652).

Pentru a creşte nivelul de cultură al contemporanilor săi, a sprijinit intens şcolile mânăstireşti de la Câmpulung, Dealu şi Govora, Şcoala de limbă slavonă din Târgovişte, precum şi cunoscuta Schola graeca et latina de la Mânăstirea Stelea din Târgovişte.

Cunoscător al mai multor limbi străine, Udrişte Năsturel a îmbogăţit spiritualitatea românească cu traduceri ale cărţilor De imitatione Christi şi Viaţa Sfinţilor Varlaam şi Ioasaf.

De asemenea, fiind preocupat de nevoile religioase ale oamenilor şi iubitor al credinţei ortodoxe, a ctitorit Biserica Târgului din Târgovişte şi Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” din Herăşti, judeţul Giurgiu, având o contribuţie însemnată şi la introducerea limbii române în biserică.

Tot Udrişte Năsturel a fost şi cel care a intermediat împăcarea dintre Matei Basarab şi domnitorul Moldovei, Vasile Lupu. Deşi momentul efectiv al împăcării nu este consemnat în mod expres în izvoarele istorice, se ştie că după moartea fiului lui Vasile Lupu, domnul Moldovei s-a mai liniştit şi a acceptat împăcarea. Împăcarea dintre cei doi domnitori a dat naştere unor monumente care dăinuie şi astăzi. Este vorba despre „Fântâna Păcii”, din comuna Aninoasa, şi Mănăstirea Stelea, din Târgovişte.