Misterele „Drumului Regelui“ sau Transalpina
5 (2)

„Drumul Regelui“ sau Transalpina, cel mai înalt drum din România ascunde multe legende şi secrete. Calea de acces dintre Oltenia spre Ardeal este cunoscută de pe timpul romanilor, însă iniţiativa un localnic din Novaci a avut iniţiativa realizării drumului.

Transalpina şerpuieşte pe crestele Parângului, de la Novaci (Gorj) până la Sebeş (Alba), dezvăluind o privelişte de vis. Transalpina străbate judeţele Alba, Gorj şi Vâlcea pe o distanţă de 148 de kilometri, iar în punctul cel mai înalt, în Pasul Urdele, şoseaua atinge cota de 2.145 de metri, depăşind cu peste 100 de metri Transfăgărăşanul. Calea de acces de peste munţi către Ardeal a fost cunoscută din timpul romanilor, având o importanţă strategică, şi a fost modernizată parţial în perioada interbelică, de către regele Carol al II-lea, de unde vine şi denumirea de „Drumul Regelui“.

Dumitru Brezulescu a pus bazele Transalpinei

Cel care a avut pentru prima dată ideea şi iniţiativa construirii drumului care traversează Munţii Parâng a fost Dumitru Brezulescu, un avocat ilustru care a înfiinţat Banca Populară „Gilortul“, destinată sprijinirii ţărănimii.

Dumitru Brezulescu l-a cunoscut pe inginerul Aurel Diaconovici, absolvent al Scolii Politehnice din Graz, care a numit, în anul 1884, şeful Serviciului Tehnic din Gorj, care a proiectat şi realizat nenumarate drumuri şi poduri. Cei doi au devenit buni prieteni şi într-una dintre peregrinările lor se naşte ideea construirii drumului care traversează Munţii Parâng şi care să lege Oltenia de Ardeal.

Descoperă România :   Istoria misterioasei Insule a Șerpilor
Misterele „Drumului Regelui“ sau Transalpina
„Drumul Regelui“ in 1936

Calea de acces era folosită de ciobanii din cele două zone care circulau pe aceasta pentru a face schimb de produse. În anul 1912, Diaconovici realizează un proiect al drumului.

Moartea neaşteptată a lui Brezulescu

Planul construirii Transalpinei eşuează, după ce Dumitru Brezulescu moare în mod neaşteptat în anul 1916 la Bucureşti, la numai 36 de ani. Acesta este operat ca urmare a unor dureri la stomac, dar după numai două săptămâni decedează din cauza unei septicemii. La înmormântare au participat mii de ţărani şi chiar ministrul Educaţiei din perioada respectivă, I. G. Duca.

Cum a început construcţia Transalpinei

Proiectul lui Brezulescu şi Diaconovici nu a murit, iar conducerea Băncii „Gilortul“ cere, în anul 1934, premierului României, Gheorghe Tătărăscu, să demareze construcţia drumului drumului peste Parâng. Directorul băncii era era Ion Giurgiulean, un învăţător din Novaci care fusese ajutat în tinereţe cu o bursă de Brezulescu. În anul respectiv, Gheorghe Tătărăscu a venit la Novaci şi a organizat o adunare populară în locul numit Plaiul Mare. Pentru prima dată, Tătărăscu le-a vorbit localnicilor despre construcţia drumului, proiect care era susţinut de Casa Regala a României. La sfârşitul adunării, Tătărăscu s-ar fi urcat pe un cal şi ar fi parcurs, alături de 40 de ciobani, o parte din traseul viitorului drum, până la Rânca.

Descoperă România :   Masacrul de la Jilava, 1940

Lucrările de construcţie au început în acelaşi an. Gheorghe Cuţuliga, din Novaci, a fost martor la construcţia drumului, dar şi la inaugurarea acestuia. Acesta a povestit, în urmă cu mai mulţi ani, pentru ziarul „Adevărul“ cum au început lucrările, dar şi despre întâlnirea lui Tătărăscu cu sătenii. „În Plaiul Mare, din Novaci, o să vedeţi un monument din piatră. În acel loc a fost tribuna la care a urcat Gheorghe Tătărăscu şi a ţinut discursul inaugural. Pe o distanţă de aproape un kilometru, se întindea o mare de oameni îmbrăcaţi în haine de sărbătoare, veniţi din satele învecinate, care l-au aclamat cu toţii când a terminat de vorbit. La final, premierului i-a fost înmânat un târnăcop şi, mergând pe marginea drumului, el a dat câteva lovituri simbolice, arătând că s-a deschis lucrarea. Apoi, cu un grup de ciobani din Novaci, care cântau din fluiere, a fost condus până la Rânca, unde a servit masa“, a povestit Gheorghe Cuţuliga, care între timp a decedat.

Regele, primit cu pâine şi sare în Novaci

Un an mai târziu, 800 de muncitori din comunele din împrejurimi au început lucrările la porţiunea dintre Novaci şi Şugag. În anul 1936, Gheorghe Cuţuliga, pe atunci elev la şcoala primară, a luat parte la inaugurarea drumului, eveniment la care a venit însuşi regele Carol al II-lea. „Acest drum a fost inaugurat de regele Carol al II-lea, Mihai, mare voievod de Alba-Iulia, şi prim-ministrul Gheorghe Tătărăscu. Coloana regală, formată din 11 maşini, a venit de la Sebeş, de peste munţi. Au fost întâmpinaţi cu pâine şi sare de primarul comunei Novaci, Gheorghe Comănescu, care purta eşarfa tricoloră. Regele a tăiat panglica, iar apoi, pe drumul între Novaci şi Gara Copăcioasa, săteni din toate comunele au ieşit la porţi, să-l aplaude pe suveran pentru reuşita acestei lucrări“, ne-a istorisit gorjeanul, care a fost o perioadă îndelungată şef al hidrocentralei din Novaci.

Descoperă-ne și altfel !

YouTube Video

Click to rate this post!
[Total: 2 Average: 5]
Comentariul tău
(Visited 271 times, 1 visits today)

Click pe X pentru a inchide .