Tradiții și superstiții la solstițiul de vară
5 (1)

În credinţa populară se spune că solstiţiul de vară este favorabil unor magii puternice, care îşi pot pune amprenta pozitivă asupra unor schimbări în dragoste, prosperitate sau sănătate. Energia solstiţiului de vară este considerată a fi o energie a pasiunii, vitalităţii, creativităţii şi belşugului.

Banner WhatsApp Comunicare
YouTube Logo

Solstiţiul de vară era în vechime şi un prilej de găsire şi folosire a apei magice. Îmbăierea în lacuri sau râuri avea un efect curativ, dar constituia şi un ritual de renaştere. În unele regiuni, spălatul cu roua adunată în ajunul solstiţiului reprezenta o practică magică de frumuseţe, iar în altele, îmbăierea în apa cu ierburi din noaptea solstiţiului reprezenta o cură de refacere a sănătăţii şi vigorii.

De asemenea, oamenii asociau solstițiul de vară cu florile, în special cu floarea-soarelui, trandafirii, lavanda și mușețelul, aflate în această perioadă în plină înflorire.

Semnificaţia coroniţelor de Sânziene

Tradiții și superstiții la solstițiul de vară
La români, solstiţiul de vară este apropiat şi legat de sărbătoarea Sânzienelor, marcată pe data de 24 iunie. Sânzienele sunt făpturi magice care au darul de a aduce vindecare oamenilor, parfum şi însuşiri de leac florilor, belşug în câmpii şi fertilitate animalelor. Coroniţele de Sânziene lăsate noaptea afară puteau asigura fetele că vor face nuntă în vară, dacă erau găsite dimineaţa acoperite de rouă.

În calendarul popular ziua de 24 iunie este cunoscută şi sub denumirea de “Cap de vară” sau “Drăgaica”, pentru că acum soarele ajunge la apogeu. Conform specialiştilor de la Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Ialomiţa, Drăgaica este divinitate agrară, protectoare a lanurilor înspicate de grâu şi a femeilor măritate, sinonimă cu Sânziana.

Descoperă România :   Ritualurile medievale cu care românii „alungau“ ciuma

“Sânziana sau Drăgaica este invocată de fecioare la vârsta căsătoriei şi de neveste cu copii în braţe în timpul dansului nupţial, jocul Drăgaicei. Drăgaica ar umbla pe Pământ sau ar pluti prin aer în ziua solstiţiului de vară şi s-ar desfăta, cântând şi dansând, împreună cu alaiul său nupţial format din zâne fecioare şi fete frumoase, peste câmpuri şi păduri”, spun specialiștii în Etnografie şi Folclor.

Cea mai lungă zi din an

Vara astronomică începe la solstițiul de vară, care este cea mai lungă zi din an. Acest lucru înseamnă că zilele se scurtează în timpul verii – foarte încet la început, dar la intervale zilnice din ce în ce mai mari pe măsură ce se apropie echinocțiul din septembrie, anunțând începutul toamnei.

Solstițiul de vară 2023 are loc pe 21 iunie, la ora 17:57 pm. În ceea ce privește lumina zilei, această zi este cu 6 ore și 42 de minute mai lungă decât solstițiul de iarnă din decembrie.

Meteorologii folosesc o metodă diferită de definire a primei zile de vară. Și, în unele țări, începutul anotimpurilor este determinat de temperaturile medii, mai degrabă decât de date fixe sau de evenimente astronomice.

Cele două emisfere tereste, iluminate inegal

Conform Observatorului Astronomic “Amiral Vasile Urseanu, după cum este cunoscut, Pământul execută atât o mișcare anuală de revoluție în jurul Soarelui, cât și o miscare diurnă de rotație în jurul axei polilor tereștri. Axa polilor păstrează (în prima aproximație) o poziție fixă în spațiu, ea fiind înclinată pe planul orbitei Pământului (numit planul eclipticii) cu 66° 33′. Datorită acestui fenomen, cele două emisfere terestre sunt iluminate de Soare inegal în decurs de un an, fapt ce generează la latitudinile medii inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor.

Descoperă România :   Obiceiuri de înmormântare românești de la 1900

Denumirea de solstițiu (“Soarele stă”) este dată de faptul că la data respectivă are loc schimbarea gradientului mișcarii Soarelui în raport cu declinațiile acestuia. Soarele aflându-se la culminație (pentru latitudinea medie a țării noastre) la 67° 52′ deasupra orizontului, durata zilei va avea cea mai mare valoare din an, respectiv 15h 32m, durata nopții fiind de numai 8h 28m. Din același motiv și crepusculul are durata maximă din an, iar la latitudinile ridicate, crepusculul se prelungește toată noaptea, locuitorii regiunilor respective fiind martorii frumoaselor “nopți albe”.

Comentariul tău
Click to rate this post!
[Total: 1 Average: 5]
(Visited 137 times, 1 visits today)

Click pe X pentru a inchide .