Regele dac care a dat fiori romanilor
5 (3)

În anul 44 îHR, în acelaşi an în care Caesar sfârşea la Roma sub loviturile de cuţit ale conspiratorilor, marele rege al dacilor, Burebista, murea ucis tot în urma unui complot. Uriaşa stăpânire a căpeteniei dacice s-a destrămat, iar romanii scăpaseră de un posibil adversar redutabil. Regatul său a fost împărţit în patru şi apoi 5 stăpâniri.

Banner WhatsApp Comunicare
YouTube Logo

La Sarmizegetusa, nucleul fostului stat dacic era condus de regi-preoţi, primul fiind Deceneu, chiar sfetnicul defunctului rege. În timp ce Roma era sfâşiată de războiul civil dintre Octavian, cel care va deveni începând din anul 27 î HR, împărat al Romei, şi Marc Antonius, în Dacia se ridica o căpetenie care va da din nou fiori Romei.

Dacul care dădea fiori Romei

Această mare căpetenie se numea Cotiso. Nu se ştie mai nimic despre evoluţia sa anterioară anului 44 ÎHR. Nu se ştie dacă a fost unul dintre acei tarabostes care au vrut independenţă şi au complotat împotriva regelui Burebista. Se ştie doar că în jurul anul 30 ÎHR, era la apogeul puterii sale şi nu depinde în niciun fel de fostul centru politic, administrativ şi spiritual de la Sarmisegetusa şi nici de regii-preoţi de acolo. Istoricii spun că el stăpânea în munţi, peste o regiune întinsă. ”Cotiso, contemporanul lui Octavian August, pare să fi stăpânit în sud-vestul Daciei”, scria Constantin C. Giurescu în cartea sa ”Istoria Românilor”.

Regele dac care a dat fiori romanilor

Mai precis este vorba de munţii dintre Banat şi Oltenia. Despre Cotiso aflăm şi de la autorii latini, care-l considerau o adevărată ameninţare la adresa romanilor. Războinicul dac trecea în repetate rânduri Dunărea şi făcea ravagii în provinciile sudice ale stăpânirii romane. Mai mult decât atât, sătui de expediţiile de pradă ale dacilor, romanii au hotârât să-i atace. Fără prea mari rezultate însă.

Descoperă România :   Descoperire dacica la Ciceu Corabia, Bistrita-Nasaud

„Dacii trăiesc nedezlipiţi de munţi. De acolo, sub conducerea regelui Cotiso, obişnuiau să se coboare şi să pustiască ţinuturile vecine, ori de câte ori Dunărea, îngheţată de ger, îşi unea malurile. Augustus a hotărât să îndepărteze această populaţie, de care era foarte greu să te apropii. Astfel, a trimis pe Lentulus şi i-a alungat pe malul de dincolo, dincoace au fost aşezate garnizoane. Astfel, dacii nu au putut fi înfrânţi, ci doar respinşi şi împrăştiaţi”, scria Annaeus Florus.

Raidurile căpeteniei dace îl făceau pe renumitul scriitor latin Horatius să se gândească în „Satire” cu teamă că „n-a lipsit mult ca Roma să fie nimicită de dacii cei meşteri în azvârlirea săgeţilor”.

Despre înfăţişarea lui Cotiso nu există nicio informaţie. Alte date biografice privind căpetenia dacă nu există. Cert este că era numit rege al dacilor de către Annaeus Florus, Suetonius sau Horaţius.

Era să ajungă ginerele unui împărat roman

Regele dac şi-a creat un mare renume odată ce atât Octavian, cât şi Marc Antoniu, protagoniştii ultimului mare război civil al Romei Republicane, şi-au disputat alianţa cu acesta. Ambii pretendenţi la puterea supremă în Roma au încercat să-l atragă de partea lor pe regele dac şi pe războinicii săi. Octavian ar fi fost dispus, spun unii autori latini, să ofere mâna propriei fiice acestui rege barbar, în schimbul ajutorului militar.

Mai mult decât atât, ar fi fost dispus să se căsătorească, la rândul său, cu fiica lui Cotiso, realizând o alianţă cu lumea barbară pe care romanii o găseau de neconceput. ”A făgăduit-o pe Iulia mai întâi fiului său Antonius, apoi lui Cotiso, regele geţilor. Tot atunci a cerut, în schimb, în căsătorie, chiar pentru el pe fiica regelui.”, scria Suetonius, în ”Vieţile Cezarilor”. Zvonul a fost lansat de Marcus Antonius.

Descoperă România :   Descoperire extraordinară a arheologilor, necropolele tumulare de la Bârseşti, Vrancea

De altfel, pentru Dio Cassius acest lucru este puţin credibil. Istoricul latin spune că Marc Antonius ar fi inventat acest lucru pentru a-l discreditat pe viitorul împărat, dispus pentru putere să facă alianţă cu un barbar. Cu toate acestea nimeni nu poate contesta faptul că regele dac a fost disputat de ambii protagonişti ai războiului civil.

Totodată, se precizează că acest Cotiso a refuzat mâna Iuliei şi a ales o alianţă cu Octavian. Cotiso era al doilea rege dac care se implica în politica internă a Romei, după Burebista.

Vestea că dacii s-au aliat cu unul dintre triumviri şi că ar putea invada Roma a stârnit un val de teroare în Italia. ”În timpul luptelor dintre Antoniu şi Octavian, o invazie a dacilor era o teroare constantă asupra Italiei“, se arată în ”Monumentum Ancyranum: The Deeds of Augustus”, editată de Departamentul de Istorie a Universităţii din Pennsylvania.

O alegere nefericită

Se pare însă că regele Cotiso a ales la fel de prost ca Burebista. Mai precis Marc Antoniu a împărtăşit parţial soarta lui Pompeius. A fost învins de Octavian şi în cele din urmă moare. Au urmat represalii inclusiv asupra dacilor. Nu se ştie exact deznodâmântul. Despre Cotiso, nu se mai aude însă. Horaţiu dă însă un indiciu, romanii răsuflând parcă uşuraţi la auzul veştii. ”Lasă grijile obşteşti despre cetatea noastră. Armata dacului Cotiso a pierit”, scria poetul latin. Poemul datează din anul 29 îHr, acesta fiind poate momentul în care Cotiso îşi găseşte sfârşitul în luptele cu armatele romane.

Descoperă România :   Teatrul de Vară și Festivalul de la Mamaia

Cotiso sau Koson?

În general aceste două nume de regi apar în aproximativ aceeaşi perioadă în Dacia şi în legătură cu personaje din Roman Antică. Coson la rândul său se aliase cu Brutus în acest război civil. Brutus este însă înfrânt 42 ÎHR şi se sinucide. Coson ar fi primit sume importante de la romani pentru a trimite războinici. Mai mult decât, atât apar şi monede cu chipul său, renumiţii kosoni. Pentru unii Cotiso şi Coson este unul şi acelaşi rege.

Pentru alţii însă ei sunt doi regi diferiţi cu două stăpâniri diferite. ”Este mai adecvat să credem că era (n.r. Cotiso) un dinast diferit, ce a domnit ulterior lui Koson. Koson a avut legături cu Brutus, oferindu-i trupe plătite cu stateri ce-i purtau numele”, scrie şi Ioana A.Oltean în lucrarea „Dacia: Landscape, Colonization and Romanization”.

adevarul.ro

Comentariul tău
Click to rate this post!
[Total: 3 Average: 5]
(Visited 14.058 times, 1 visits today)

Click pe X pentru a inchide .