Godeanu, muntele sacru al dacilor
3 (2)

Cele mai spectaculoase trasee montane din ținutul cetăților dacice din Hunedoara duc spre Vârful Godeanu, aflat deasupra Sarmziegetusei Regia, supranumit de localnici muntele sacru al dacilor.

Banner WhatsApp Comunicare
YouTube Logo

Un șir de creste montane se înalță până la peste 1.700 de metri în jurul Sarmizegetusei Regia, capitala dacilor din vremea regelui Decebal.

Culmile care protejau orașul antic au păstrat vestigii dacice prețioase, cercetate mai puțin de arheologi și resurse naturale importante: unele sunt acoperite de păduri seculare care adăpostesc o faună sălbatică bogată.

Dealurile din ținutul cetăților dacice au fost străbătute de drumurile de plai ale dacilor și au continuat să fie călcate, aproape neîntrerupt secole în șir, de turmele de oi mânate de ciobani în lungul drum al transhumanței din lanțul Carpaților.

Unele au rămas acoperite aproape complet de păduri vaste, în timp ce poienile altora au rezistat timpului unele dintre cele mai vechi stâne din România.

Vârful Godeanu, muntele sacru al dacilor

Vârful Godeanu (1.659 metri) a devenit o emblemă în ținutul cetăților dacice. Se află la circa două ore de urcuș din Sarmizegetusa Regia şi este considerat de unii istorici muntele sfânt al dacilor şi locul unde strămoşii noştri aduceau sacrificii lui Zamolxis.

Muntele a fost înconjurat de cea mai mare concentrare de aşezări civile militare şi religioase reperate şi cercetate din toată Dacia, iar la poalele sale se află cele mai multe sanctuare din toată Dacia. De asemenea, este singurul vârf vizibil de pe culmile tuturor cetăţilor dacice din zonă.

Godeanu, muntele sacru al dacilor

Cel mai cuprinzător dintre ele începe din satul Costești și străbate mai multe culmi din munții Șureanu, legate drumuri de plai, folosite din cele mai vechi timpuri de păstori. Traseul, marcat cu bandă albastră pe un fond alb, începe de la marginea satului unde se află cea mai veche cetate dacică de piatră – Costești – și poate fi parcurs în 12 – 14 ore.

Pe crestele munților
Poteca marcată cu bandă albastră pe fond alb începe din zona podului peste râul Grădiștea, urcând spre cetatea dacică Blidaru, aflată pe culmea dintre valea Făeragului și valea Grădiștii.

Urcușul până la cetatea dacică Blidaru durează 40 – 50 de minute și poate fi parcurs doar pe jos, prin pădurea de fag și mesteacăn, la capătul căruia, călătorii ajung într-o poiană. În stânga, la 300 – 400 de metri, se văd ruinele rămase din Cetatea dacică Blidaru – una dintre cele mai solide așezări antice din România. Dar traseul spre Vârful Godeanu continuă spre dreapta, prin locul numit La Vămi, unde se află rămășițele a două turnuri dacice.

Descoperă România :   Legendele stâncilor Ceahlăului

Sub Cetatea dacică Blidaru, ascuns în pădure la circa 200 de metri de zidurile acesteia, se află Turnul Poiana Perții, unul dintre cele mai spectaculoase construcții care făceau parte din sistemul de apărare din ținutul cetăților dacice. Nu este, însă, amenajată vreo potecă spre ruine, iar Turnul Poiana Perții se înfățișează într-o stare avansată de degradare.

Turnul din Poiana Perții
Turnul din Poiana Perții

Traseul marcat cu bandă albastră pe fond alb continuă pe culme spre satul Târsa, aflat pe Platoul Luncanilor. Târsa, cea mai mare dintre aşezările de pe culmile Luncanilor, numără mai puţin de 100 de locuitori şi este singura localitate din zonă traversată de un drum asfaltat. De la capătul șoselei, în zona fostei școli din Prihodiște, călătorii continuă traseul pe drumul forestier care urcă spre Poiana Omului.

Poiana Omului , o veche intersecție a drumurilor de plai din ținutul cetăților dacice, unde se întâlneau turmele aflate în transhumanță, se întinde pe zeci de hectare, la peste 1.000 de metri altitudine, înconjurată de păduri vaste de fag, stejar și de brad.

În trecut, drumul spre Poiana Omului era aproape inaccesibil, însă recent ea a devenit un punct de referință al rutei culturale „Via Transilvanica” și este căutată de tot mai mulți turiști.

De aici, Via Transilvanica coboară în dreapta spre Fundătura Ponorului din Munții Șureanu, însă drumul spre Vârful Godeanu urcă în stânga către vârful Porumbelul Mare (1.158 m), unde îşi are obârşia pârâul Ponor , cel care dă numele fundăturii.

Citește și: Stânele dacice de lângă Sarmizegetusa Regia stârnesc controverse. Ce secrete ascund locurile din munți

Ponorul izvorăște de sub vârful Porumbelu Mare (1.131 metri), traversează un ținut sălbatic, împânzit de rămășițele unor stâne înființate în vremea dacilor și, la circa 10 kilometri de la izvoarele sale, dispare sub pământ, în Fundătura Ponorului.

Șirul aproape neîntrerupt de bucle pe care apele sale le-au desenat în lunca Ponorului i-au sporit farmecul, atrăgând de la an la an tot mai mulți turiști în Fundătura Ponorului. Pentru unii dintre ei, Ponorul este cel mai spectaculos pârâu din România.

Descoperă România :   Brățările de aur de la Sarmizegetusa sunt false?

Vechiul drum de plai, cu numeroase suișuri și coborâșuri, continuă spre culmile Rudele (1.300 de metri), Meleia (1.419 metri) și Tâmpu (1.495 metri) împânzite de rămășițe ale unor așezări dacice sezoniere, care puteau fi locuite doar câteva luni pe an, în restul timpului, rămânând sub zăpadă.

Oamenii de știință le-au cercetat în anii ’50 și au stabilit că puteau fi stâne din vremea dacilor, locuințe arhaice ori sanctuare. Alți arheologi au stabilit că puteau fi locuințe sezoniere pentru cei care munceau în carierele antice de fier. Motivul îl reprezentau zăcămintele de fier din apropiere și depozitele de fier și unelte dacice descoperite în zonă, locuri din care ar fi fost furnizată materia primă fierăriilor din Sarmizegetusa Regia.

De pe Vârful Tâmpu, traseul de drumeție urcă spre Vârful Steaua Mare, aflat la circa 1.700 de metri, iar de aici, turiștii mai au cinci kilometri de străbătut, pe vechile drumuri de plai, până la „muntele sfânt al dacilor”.

Poteca spre Vârful Godeanu începe din Sarmizegetusa Regia

Al doilea traseu spre Vârful Godeanu urmează valea Grădiștii și este marcat cu cruce roșie. Traversează satele Costești și Grădiștea de Munte, bogate în vestigii antice, și cetatea dacică Sarmizegetusa Regia. Parcurs pe jos, traseul durează 11–12 ore însă cea mai mare parte a drumului, cei 18 kilometri între Costești și Sarmizegetusa Regia, a fost modernizată.

De la capitala dacilor, traseul spre Vârful Godeanu continuă pe jos, pe o cărare care pornește din capătul nordic al incintei sacre din Sarmizegetusa Regia .

Godeanu, muntele sacru al dacilor
Turiștii urcă pe potecă, menținând coama dealului (muchia Cetății), prin pădure. După ce trec de această porţiune, urmează un urcuş accentuat pe muchia Căprăreața.

„Urcăm, mai departe, pe un drum de TAF menţinând culmea spre Piciorul Muncelului. La un moment dat, mai multe drumuri cotesc spre dreapta, nu urmăm nici unul din aceste drumuri, ci urcăm de-a dreptul prin păşune, dealul din faţă. În acest punct traseul întâlnește o stână pe partea stângă şi mai multe cărări adâncite pe dreapta. Înaintăm pe aceste cărări ce se desfăşoară deasupra pădurii de conifere iar spre dreapta se va vedea Vf. Godeanu. De aici traseul face legătura cu traseul magistral, bandă albastră”, informează Salvamont Hunedoara.

Descoperă România :   Orașe și structuri mărețe clădite de strămoșii noștri

Satul de sub muntele sfânt al dacilor

Pe vârful Godeanu, călătorii pot ajunge urmând valea Sibișelului, pe un drum forestier care urcă din satul Sibișel din Hunedoara, spre cătunul Măgureni.

Satul Măgureni din Hunedoara , unul dintre reperele turistice ale Via Transilvanica, se află la circa două ore de mers pe jos de vârful Godeanu și a fost părăsit aproape complet în ultimele decenii.

Satul a fost înființat în secolul al XIX-lea, de ciobani, la una dintre cele mai mari altitudini din România.

„Satul Măgureni din Hunedoara este situat în plină zonă montană, la altitudinea de 1.100 – 1.200 m, în partea de nord a Vârfului Godeanu, între văile Glivii şi Măgurea. Se ajunge pe drum de care, dinspre Sibişel. El ar putea fi amenajat ca sat de vacanţă. Aici este pus sub ocrotire un arboret de pin şi larice (10 hectare), provenit dintr-o plantaţie”, scria Valer Trufaş, în monografia munţilor Şureanu (1986).

Este înconjurate de păduri vaste ocupau coamele dealurilor de sub vârful Godeanu, într-un ţinut care oferea prosperitate localnicilor datorită miilor de hectare de pădure şi a păşunilor sale.

Godeanu, muntele sacru al dacilor

În anii 2000, satul Măgureni din Hunedoara rămăsese complet părăsit, chiar dacă drumul forestier de circa 15 kilometri l-a mai scos din izolarea în care se cufundase în ultimele decenii.

Un schit de călugăriţe a fost înfiinţat aici, iar cu timpul aşezământul s-a extins, fiind în prezent singurul loc animat de oameni din cătunul aflat lângă muntele sfânt al dacilor.

Click to rate this post!
[Total: 2 Average: 3]
Comentariul tău
(Visited 2.760 times, 1 visits today)

Click pe X pentru a inchide .