În satul Căldărăşti, fetele se îmbracă cel puţin o dată pe an în straie populare şi iau la pas uliţele pentru a invoca ploaia. Este un ritual arhaic păstrat în Bărăganul buzoian.
În folclor, Caloianul este o păpuşă din lut galben, trimisul oamenilor la zeul ploilor, în timp de secetă, pentru a-l determina să dezlege ploile. Grupul de fete care personifică an de an acest ritual este coordonat de Steluţa Enache, educatoare la grădiniţa cu program normal din satul Căldărăşti, oraş Pogoanele.
”Caloianul este un obicei folcloric românesc care datează, conform unor scrieri, încă din anii 1700. Este specific Munteniei. Eu sunt născută în acest sat şi lucrez aici de 41 de ani şi încă din copilărie oamenii aceştia harnici şi gospodari au practicat acest obicei pe care eu încerc să-l transmit copiilor din generaţia de acum”, spune Steluţa Enache, educatoare în Căldărăşti.
Conform obiceiului vechi de secole, din satul buzoian Căldărăşti, fetele mari şi femeile tinere fac un mic omuleţ pe care îl pun într-un sicriu, imitând ritualul înmormântării.
”În pregătira Caloianului, noi am urmărit întreg ritualul. Şi anume: de dimineaţă am format ceata de fete, după care ne-am organizat, ne-am pregătit toate materialele, am confecţionat caloianul din lut galben, l-am împodobit cu coji de ou roşu oprit de la Paşte, ce simbolizează Învierea, am urmat etapa morţii Caloianului”, explică Steluţa Enache. Caloianul, spune educatoarea din Căldărăşti, este de fapt o păpuşă din lut care, iniţial, ”se confecţiona în a treia săptămână după Paşte, dar acum, în prezent, obiceiul se practică şi în perioadele de secetă”.
Alaiul porneşte pe uliţele satului să înmormânteze Caloianul într-un loc cu verdeaţă. Din grup nu lipsesc preotul şi localnicii. Un coş plin cu bucate şi colivă este dus de fetele care interpretează cântece triste şi bocesc. ”După ce am aranjat moartea Caloianului, i-am pregătit înmormântarea, cu tot ritualul specific, astfel încât copiii să ştie să păstreze aceste tradiţii strămoşeşti. Am mers cu el, plângându-l, pe stradă, l-am depus într-un loc cu verdeaţă pentru că aşa se practică la noi în sat. La trei zile după ce l-am aşezat în iarbă, l-am plâns, l-am îngropat cu tot ritualul,alaiul de fete împreună cu băieţii au venit, l-au dezgropat şi au mers să-l arunce în trei fântâni”, precizează Steluţa Enache.
Ulterior, fetele împodobite cu frunze de salcie joacă dansul paparudei, pentru a invoca ploaia. Bătrânii satului , ieşiti la poartă, par foarte încântaţi de spectacolul oferit de fete. Denumirea de Caloian vine din cuvântul slav ”kaljeni”, adică „de lut“, şi simbolizează fertilitatea şi belşugul.
adevarul.ro
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.