Rusalii, sau Pogorârea Sfântului Duh este o sărbătoare creştină importantă, prăznuită întotdeauna duminica, la 50 de zile după Paşte. De Rusalii, în acest an pe 12 iunie, este comemorată coborârea Sfântului Duh asupra ucenicilor lui Iisus din Nazaret.

“Conform Noului Testament, acest eveniment a avut loc în ziua Rusaliilor evreieşti, la 50 de zile de la învierea lui Iisus. De aceea sărbătoarea creştină mai poartă denumirea de Cinzecime. Anul acesta, a doua zi de Rusalii este marcată luni, 20 iunie, când este sărbătoarea Sfintei Treimi. Duminica Mare care încheie Ciclul Pascal, cunoscută şi sub denumirea de Pogorârea Sfântului Duh, pe 19 iunie, se suprapune peste sărbatoarea populară a Rusaliilor”, explică părintele Eugen Ramon Ilie din Călăraşi.

În tradiţia populară, Rusaliile sunt nişte fiinţe fantastice, malefice, asemănătoare ielelor, care umblă prin văzduh începând cu ziua de Strat de Rusalii (miercuri, a 25-a zi după Paşti) şi provoacă mult rău oamenilor: îi pocesc, îi schimonosesc şi îi înnebunesc pe toţi cei care nu le respectă zilele.

Conform specialiştilor în Etnografie de la Muzeul Dunării de Jos din Călăraşi, în vechime, femeile nu lucrau nimic în toate miercurile care se derulau de la Stratul de Rusalii până la Duminica Mare. Pentru a apăra gospodăria de invazia acestor spirite, în sâmbăta Rusaliilor oamenii obişnuiesc şi astăzi, în virtutea tradiţiei, să pună la porţile caselor ramuri verzi de tei, sfinţite de preoţi, plantă despre care se spune că alungă duhurile rele.

În credinţa populară, Rusaliile sunt spiritele morţilor care, după ce au părăsit mormintele la Joimari şi au petrecut Paştele cu cei vii, refuză să se mai întoarcă în locaşurile lor subpământene şi încep să facă rele oamenilor. În satele din Bărăgan, credincioşii spun că acestea sunt în stare să ia minţile oricui. Spre deosebire de strigoii care apar şi le provoacă necazuri oamenilor în anotimpul friguros al anului, ielele sunt prezente numai pe timpul verii. În tradiţia populară s-a înrădăcinat ideea că-i pedepsesc pe oamenii răi, pe cei care nu le respectă zilele sau care dorm noaptea sub cerul liber etc. Conform tradiţiei, în această zi sfântă, ca să fie feriţi de rele, sătenii respectă anumite obiceiuri şi ceremonii: împodobesc locuinţele şi porţile cu ramuri de tei, plop, stejar şi se fac descântece împotriva Ielelor.

În a doua zi după Duminica Pogorârii Sfântului Duh, adică în Lunea Rusaliilor, Biserica Ortodoxă praznuieşte pe Sfântul Duh, a treia persoană a Sfintei Treimi. Însă, în calendarele româneşti această zi este trecută ca sărbătoare a Sfintei Treimi. Se pare că această denumire a fost dată sub influenţa catolică. La catolici, conform crestinortodox.ro, Sfânta Treime e sărbătorită în prima Duminică după Rusalii. În calendarele celorlalte Biserici Ortodoxe, Lunea de după Rusalii este numită Lunea Sfântului Duh, ca în Penticostar. La Sinodul II ecumenic, ţinut în anul 381 la Constantinopol, a fost respinsă învăţătura lui Macedonie, care afirmă ca Sfântul Duh este o “creatură”. Aici s-au alcătuit celelalte articole din Crez şi s-a mărturisit că Sfântul Duh purcede din Tatăl şi “este împreună cu Tatăl şi cu Fiul închinat şi mărit”.

Există obiceiul ca de Rusalii să se aducă în biserică frunze de nuc sau de tei, simbol al limbilor ca de foc, ca semne ale coborârii Sfântului Duh. Ele sunt binecuvântate şi împărţite credincioşilor.

Credinţa populară spune că în noapte de Rusalii nu este bine să dormi sub cerul liber sau să te duci la fântână, deoarece poţi să cazi pradă farmecelor acestor făpturi, în caz că le surprinzi dansul (Hora Ielelor). “Sărbătoarea de Rusalii era calculată prin însumarea la Duminica Paştelui a unui număr de 50 de zile (Muntenia, Oltenia, Transilvania şi Banat) sau 51 de zile (Moldova) şi dura 3 zile (Moldova, Transilvania), 7 zile (Muntenia şi Oltenia) şi 8 zile (Banat)”, spun specialiştii de la Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Ialomiţa.

Moşii de vară. În ajunul sărbatorii de Pogorâre a Sfântului Duh, credincioşii îşi comemorează morţii. Este ziua în care se împart sarmale, iar oamenii se feresc să circule noaptea pentru că atunci bântuie sufletele răposaţilor. La acest praznic al Moşilor de vară, în toate bisericile ortodoxe se oficiază slujbe de pomenire a tuturor celor trecuţi la viaţa veşnică – rude şi prieteni.

adevarul.ro