Sfanta Cuvioasa Parascheva este cinstita ca fiind aducatoare de ploi manoase, imbelsugatoare de roade bune, veselitoarea plugarilor. Ca ocrotitoare a apelor, chipul ei aparea adesea langa rauri sau fantani, iar apa respectiva devenea tamaduitoare. Din acest motiv exista obiceiul in unele locuri sa se aseze icoana Sfintei Parascheva langa fantani si izvoare.

Ziua Sfintei Parascheva este si zi de pomenire a celor trecuti in „Lumea Neintoarcerii”. Este momentul cand se dau de pomana paine din graul nou si must.

Potrivit tradiției, de Sf Parascheva taranii puteau afla cum va fi iarna, in functie de modul in care dormeau oile in ziua praznuirii ei: daca dormeau unite, era semn ca iarna va fi grea, iar daca dormeau rasletite, era chipul unei ierni blande.

Românii respectă cu sfințenie de sute de ani aceste tradiţii şi obiceiuri de Sfânta Parascheva, pe care trebuie să le cunoști și tu. Au fost foarte multe cazuri în care oameni care nu mai aveau nicio speranță s-au vindecat după ce au atins moaștele Sfintei Parascheva.

Tradiţii şi obiceiuri de Sfânta Parascheva

Pe data de 14 octombrie, Biserica Ortodoxă o prăznuiește pe Sfânta Parascheva, iar mii și mii de oameni iau cu asalt Iași-ul, acolo unde se află moaștele Sfintei, respectiv la Catedrală Mitropolitană din Iași. Oamenii așteaptă răbdători la cozi interminabile pentru a atinge moaștele făcătoare de minuni.

Sfânta Parascheva este o sărbătoare veche care abundă în tradiții și superstiții. Domnitorul Vasile Lupu este cel care a adus moaștele Sfintei Parascheva la Iași în anul 1641 și le-a așezat în ctitoria sa, Biserica Sfinții Trei Ierarhi. Începând cu anul 1889, moaștele Cuvioasei au fost mutate în Catedrală Mitropolitană din Iași.

Numele Cuvioasei înseamnă în limba greacă „Vineri”, iar unii cercetători consideră că „Sfânta Vineri” provine din cultul zeiţei romane Venus, care în mitologia romană era zeiţa justiţiară.

Şi în mitologia românească, „Sfânta Vineri” este o divinitate intransigentă, justiţiară, fiind imaginată în chip de văduvă foarte bătrână şi aducătoare de năpastă, iar când devine ocrotitoare, poartă chipul unei bătrâne veghetoare la sănătatea oamenilor şi la fertilitate.

Sfânta Parascheva s-a născut în secolul al XI-lea, în satul Epivat din Tracia, pe ţărmul Mării Marmara, în apropiere de Constantinopol (Instanbul-ul de astăzi). Se spune că, pe cand avea 10 ani, Cuvioasa Parascheva a auzit într-o biserică cuvintele Mântuitorului: „Oricine voieşte să vină după Mine să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-mi urmeze Mie” (Marcu 8, 34).

Aceste cuvinte o fac să-şi dăruiască hainele sale săracilor.

După o vreme, se retrage în pustie. Urmând sfaturile unor vieţuitori aleşi, se îndreaptă spre ţinutul Pontului, oprindu-se la mănăstirea Maicii Domnului din Heracleea, unde va rămâne cinci ani. De aici a plecat spre Ţara Sfântă, în dorinţa de a-şi petrece restul vieţii în locurile sfinte. După ce a vazut Ierusalimul, s-a aşezat într-o mănăstire de călugăriţe în pustiul Iordanului.

Din puţinele ştiri privitoare la viaţa ei, aflăm că într-o noapte, pe când avea 25 de ani, un înger i-a spus, în vis, să se reîntoarcă în locurile părinteşti. Sfântul Varlaam scrie în Cazania sa: „Să laşi pustia şi la moşia ta să te întorci, ca acolo ţi se cade să laşi trupul pământului şi să treci din această lume către Dumnezeu, pe Care L-ai iubit”.

Sfânta a fost îngropată ca o străină, iar moaştele i-au fost descoperite ulterior, când unor creştini li s-a arătat în vis sfânta care le-a zis să-i dezgroape osemintele pământeşti. De atunci, moaştele au fost puse la loc de cinste în diferite biserici şi catedrale, iar în prezent se află la Catedrala Ortodoxă din Iaşi.

Tradiţii şi obiceiuri de Sfânta Parascheva

Ce tradiții și obiceiuri trebuie să respecți, de Sfânta Parascheva
Anul acesta se anunță vreme frumoasă, însă în alți ani credincioșii au fost nevoiți să înfrunte gerul și ploile, dar nimic nu i-a dat înapoi, deoarece moaștele Sfintei Parascheva sunt făcătoare de minuni, iar mulți oameni sunt necăjiți. Alții vin și se roagă pentru sănătatea lor și a familiei, deoarece Sfânta Parascheva pare că le aude rugile. Credincioșii trebuie însă să urmeze tradițiile și obiceiurile ținute de înaintașii lor.

E interzis să faci treburi în gospodărie. Tradiția populară le interzice femeilor cusutul, mâncarea sau orice alte treburi în gospodărie. Se spune că dacă nu ții cont de toate acestea te vei alege cu dureri de cap și de ochi.

Se împarte must și vin nou. O altă superstiție străveche spune că, printre bucățele mâncate sau care sunt date de pomană nu trebuie să fie poamene cu cruce, nucile, castraveții și pepenele roșu. Se împarte must și vin nou, dar și pâine și lipie.

Femeile însărcinate trebuie să împartă mâncarea cu copiii săraci. Potrivit tradiției, în popor se spune că dacă ești însărcinată și urmează să fii mămica, este recomandat să împarți din bucățile tale cu copiii sărmani. Așa, Sfânta te va ocroti la naștere, iar aducerea pe lume a bebelușului va fi ușoară și fără de dureri.

Tot de Sfânta Parascheva se fac previziuni despre vreme, ținând cont și de somnul oilor. Dacă oile dorm înghesuite și strânse laolaltă în ziua de 14 octombrie, ciobanii spun că iarnă va fi una grea, lungă și friguroasă. Dacă ele dorm risipite, iarna va fi blândă.

Foarte puțini creștini știu că Sfânta Parascheva poartă și un blestem, care datează încă din anul 1641. Sfânta are două rânduri de haine, iar domnitorului Vasile Lupu dar și al Mitropolitului Varlaam a lăsat scris un blestem: “blestemat să fie cel care va împrăștia vreodată Moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva”!