Ștefania Mărăcineanu, românca genială care a provocat prima ploaie artificială
0 (0)

Pe 18 iunie Google o sărbătorit-o cu un Google Doodle pe Ștefania Mărăcineanu, o chimistă și fiziciană română de renume internațional, la 140 de ani de la nașterea sa. Savanta a uimit lumea științifică a Europei interbelice cu teoriile ei despre radioactivitatea artificială, o veritabilă revoluție în domeniul științei, și procedeul de declanșare artificială a ploii.

Ștefania Mărăcineanu s-a născut în București, pe 18 iunie 1882. Despre viața ei timpurie se știu foarte puține lucruri, cu excepția faptului că a avut o copilărie nefericită, despre care nu a vrut să vorbească niciodată. A avut însă o carieră strălucitoare în domeniul științelor. În 1910 a absolvit cursurile Facultății de Științe Fizico-Chimice și a predat o perioadă la Școala Centrală din București, o școală publică de fete, potrivit wikipedia.ro.

În 1922, Ștefania Mărăcineanu sosea la Paris cu o bursă din partea Ministerului de Ştiinţe din România, pentru a urma cursurile de radioactivitate ținute de Marie Curie la Institutul Radiului din Paris. Remarcată de aceasta, Mărăcineanu a fost acceptată în laboratoarele savantei, unde a lucrat cu oameni de ştiinţă remarcabili.

Ștefania Mărăcineanu, românca genială care a provocat prima ploaie artificială

Aici descoperă cum se produce radioactivitatea artificială, lucru demonstrat şi în teza sa de doctorat, susţinută la Sorbona, în 1924. Susţinerea tezei a avut loc în faţa unei comisii din care făcea parte şi Marie Curie, notează rador.ro.

Ce este radioactivitatea artificială

Radioactivitatea artificială este fenomenul fizic prin care nucleul unui atom instabil sau radioizotop poate fi transformat artificial pentru a degaja energie sub formă de radiaţii.

Descoperă România :   Carol Davila, un italian care a pus bazele medicinei româneşti

De altfel, cercetătoarea română s-a bazat pe poloniu şi radiu, cele două elemente descoperite de Marie Curie, cea care a şi definit pentru prima dată noţiunea de radioactivitate. Românca a fost însă prima care a descoperit producerea artificială a radioactivităţii, scrie adevărul.ro.

„Stimez în mod deosebit munca pe care Ştefania Mărăcineanu a depus-o în laborator. În mod particular ea a dobândit o perfectă cunoaştere a măsurării electrometice precise”, preciza Marie Curie în anii ‘20.

După doctorat, Ştefania Mărăcineanu rămâne în Franţa, până în 1930, ca să-şi continue cercetările, alături de alţi savanţi europeni.

Ștefania Mărăcineanu a pierdut Nobelul în favoarea savanților francezi

În 1935, soţii Frederic şi Irene Joliot-Curie (n.r. – fiica savanților Pierre Curie și Marie Curie) sunt cei care câştigă premiul Nobel pentru fantastica descoperire a radioactivităţii artificiale, deși toate datele arată că românca este prima care a făcut revoluționara descoperire.

De altfel, Ștefania Mărăcineanu și-a exprimat consternarea pentru faptul că Irene Joliot-Curie folosise o mare parte din observațiile ei de lucru referitoare la radioactivitatea artificială, fără să o menționeze.

Descoperă-ne și altfel !

YouTube Video

Românca a susținut public că a descoperit radioactivitatea artificială în timpul anilor ei de cercetare din Paris, iar dovadă stă chiar lucrarea ei de doctorat, prezentată cu mai bine de 10 ani înainte.

„Mărăcineanu îi scria Lisei Meitner în 1936, exprimându-şi dezamăgirea că Irene Joliot Curie, fără ştirea ei, a folosit mare parte din munca sa, în special cea legată de radioactivitatea artificială, în lucrarea sa”, se arată în „A devotion to their science: Pioneer women of radioactivity”, notează Adevărul.

Descoperă România :   Invenții despre care nu știai că sunt românești

Însăşi Irene Joliot Curie recunoaşte, culmea, că descoperirea pentru care ea urma să primească Nobelul era deja cunoscută, de fapt, de 10 ani. „Ne amintim că savanta română a anunţat în 1924 descoperirea radioactivităţii artificiale”, preciza Irene pentru ziarul austriac Neues Wiener Journal, apărut pe data de 5 iunie 1934.

De altfel, românca nici nu insistase să primească ea Nobelul, ci doar să-i fie recunoscută munca printr-o citare sau o referinţă în lucrarea fiicei lui Marie Curie. Şi astăzi, soţii Joliot Curie sunt creditaţi ca inventatorii radioactivităţii artificiale, potrivit sursei citate.

Întoarcerea în România

În 1930, Ştefania Mărăcineanu se întoarce acasă, în România, refuzând numeroasele oferte de lucru din străinătate. Devine colaboratoare a renumitului profesor Dimitrie Bungențianu la Universitatea din București. În plus, românca reușește să creeze cu mijloace proprii primul laborator de radioactivitate din țară la Politehnica București.

Ștefania Mărăcineanu, românca genială care a provocat prima ploaie artificială

A provocat prima ploaie artificială din lume, în Bărăgan

Ștefania Mărăcineanu uimește printr-o altă descoperire, una legată de fenomenele meteorologice. Cu ajutorul unor săruri radioactive, a descoperit procedeul de declanşare artificială a ploii. Astfel, în 1931 a provocat prima ploaie artificială din lume, în Bărăgan.

De asemenea, Mărăcineanu a reușit să stabilească legătura între cutremure şi precipitaţii.

Românca și-a continuat cercetările ce păreau de domeniul science-fiction, în Algeria, cu sprijinul guvernului francez. Mai mult, a semnalat pentru prima dată că în ajunul producerii unui cutremur creşte radioactivitatea în zona epicentrului.

Descoperă România :   Da, aceste invenții sunt românești !

Sfârșitul vieții

Ștefania Mărăcineanu s-a lansat și în alte ipoteze controversate, cum ar fi influența razelor de soare sau chiar a apei de ploaie asupra radioactivității. Ipoteza că razele de soare ar putea induce radioactivitate artificială a fost dezbătută îndelung în comunitatea științifică de atunci, atât în Franța, cât și în Germania și Anglia.

Se pare că disputa a fost destul de aprinsă și a contribuit la izolarea Ștefaniei Mărăcineanu de grupul de la laboratorul Curie.

Viața ei privată a fost întotdeauna învăluită în mister. Se bănuieşte doar că provenea dintr-o familie înstărită, odată ce a fost ţinută în şcoli.

Ștefania Mărăcineanu s-a îmbolnăvit de cancer, cauzat de iradieri, și a murit pe 15 august 1944, potrivit wikipedia.ro.

Comentariul tău
Click to rate this post!
[Total: 0 Average: 0]
(Visited 216 times, 1 visits today)

Click pe X pentru a inchide .