Ignatul vine la români cu pomana porcului, veche tradiție de mulțumire, care se păstrează din cele mai vechi timpuri. Cu toate că suntem în Postul Crăciunului, românii care își sacrifică porcii din gospodărie fac o masă cu pomana porcului în jurul zilei de 20 decembrie.

Cei mai mulți români păstrează tradiția și taie porcul de Ignat, în ziua de 20 decembrie. Conform calendarului ortodox, este zi de sărbătoare, în care este prăznuit Sf. Mucenic Ignație Teoforul.

Dar, în popor, este ziua Ignatului în care se sacrifică porcii și încep pregătirile de Crăciun. Chiar dacă suntem în Postul Crăciunului, iar pe data de 20 decembrie nu este dezlegare la niciun preparat de dulce, oamenii pregătesc pomana porcului și se îndulcesc cu puțină friptură.

Pomana Porcului

Sacrificarea animalelor din ogradă pare să aibă rădăcini din vremurile strămoșilor daci. La multe popoare, în preajma solstițiului de iarnă, sunt întâlnite obiceiuri care cer sacrificii, se țineau petreceri și ritualuri închinate zeului Soare sau zeităților care aduceau lumina și căldura.

Porcii, vitele sau păsările din ogradă erau sacrificate în vremea solstițiului de iarnă pentru a îmbuna spiritele întunericului și pentru a trece cu bine perioada cea mai aspră a anului.

Focurile și sacrificiile erau daruri pe care strămoșii noștri le dăruiau zeilor pentru a începe un nou an și un nou sezon agrar, la finalul iernii. O parte dintre aceste obiceiuri s-au păstrat și după răspândirea creștinismului și apariția unor noi sărbători închinate martirilor, așa cum este praznicul Sf. Ignatiu.

Românii care cresc animale sacrifică în fiecare iarnă, cu două – trei zile înainte de Ajunul Crăciunului, câte un porc. Iar după ritualul sacrificiului, este absolut obligatorie pomana porcului. Nici românii care trăiesc de două – trei generații la orașe nu au uitat acest obicei. Și ei țin pomana porcului pe data de 20 decembrie, de Ignat, chiar dacă nu sacrifică niciun animal și cumpără tot ce au nevoie de la carmangerie.

Pomana porcului este un ospăț care se oferă vecinilor și rudelor după sacrificarea animalului. Cine a ajutat la tăierea și tranșarea animalului primește primele bucăți de friptură proaspătă, cu mămăligă caldă și un pahar de vin.

Tăierea porcului este un ritual care aduce prosperitate și bogăție în gospodărie, iar pomana porcului atrage belșugul, bunătatea și sănătatea. Se spune că este musai să vezi sânge de Ignat și să mănânci carne proaspătă, ca să fii sănătos și puternic tot anul.

Cum se face pomana porcului după tradiție

Fie că ai sau nu un porc de tăiat, este bine să pregătești pomana porcului pe 20 decembrie. Este un obicei care aduce noroc, belșug și mese bogate tot anul în casa ta.

Conform tradiției, acest preparat delicios se face la ceaun, pe foc de lemne, direct în curte, lângă locul unde a fost tăiat porcul. Dar ne mulțumim și cu o tigaie cu untură încinsă pe aragaz, dacă stăm la oraș.

Așadar, pentru pomana porcului îți trebuie câteva bucăți din cele mai gustoase părți ale animalului. Trebuie să pui la prăjit, în tigaie, bucăți de carne de pe burtă, câteva coaste, câteva cubulețe de slănină și câteva bucăți de cârnați proaspeți. Totul se presară cu sare, piper, usturoi și cimbru.

În unele zone ale țării, la pomana porcului se adaugă suc de roșii și ceapă pentru un sos roșu. În alte zone doar se prăjește carnea proaspătă în untura topită. Indiferent de rețeta pe care o urmezi, friptura trebuie servită cu mămăligă fierbinte și cu un pahar de vin roșu sau cu țuică fiartă, să fie pentru sănătate și belșug în casă. Gospodinele mai pun alături și o bucată de telemea sau un castron cu murăturile pregătite la borcan din toamnă.

Pomana porcului este o masă delicioasă, așteptată cu nerăbdare după multe zile de post. În unele zone, ea este numită și Crăciunul țiganilor, deoarece țiganii erau chemați adesea de creștini să le taie porcul din bătătură.

Dacă ți-a plăcut articolul ne poți urmări pe Facebook, pentru alte noutăți.