Pache Protopopescu, cel mai faimos primar al Bucureștiului
4.8 (5)

A construit bulevardele principale ale Bucureștiului, a introdus telefonul public, a făcut primele trotuare (fără pavele) din Capitală și a marcat „casele de toleranță” cu felinare roșii, printre altele. Este vorba despre Emanoil (Emilian) „Pache” Protopopescu, edilul Capitalei numit de Tudor Arghezi drept „întâiul primar bun al Bucureștilor”.

Banner WhatsApp Comunicare
YouTube Logo

Fără să punem la socoteală interimarii, Bucureștiul a avut din 1864 încoace nu mai puțin de 82 de primari. Unii pistolari, alții târnăcopiști… unii „combinatori” și alții, adevărate flori rare, au rămas în memoria orașului pentru realizările serioase. Printre puținii primari din această categorie se numără și Emanoil „Pache” Protopopescu, un primar care în trei ani de mandat a reușit să lase în urma sa o mulțime de proiecte încheiate dar care a fost implicat deopotrivă și în scandaluri.

Emanoil „Pache” Protopopescu – începuturile vieții și carierei

Născut într-o familie liniștită, în mahalaua Negustori (aproximativ zona dintre Calea Moșilor și bd. Carol I de azi), „Pache” era fiu de preot, numele său de familie provenind de la faptul că tatăl său era protopop la biserica Sfântul Gheorghe cel Nou. Între timp, porecla de „Pache” a venit de la colegii de școală.

Că tot venii vorba de studii, Emanoil Protopopescu a studiat la Colegiul „Sf Sava” din București, apoi a urmat studii juridice fiind licențiat în drept de universitățile din București și Paris, și obținând două doctorate, unul la Bruxelles și altul la Geneva. Ca urmare a studiilor sale și a unei scurte cariere în domeniu, „Pache” Protopopescu este numit în 6 aprilie 1871 cap al Serviciului Contencios şi avocat al Comunei Bucureşti.

Pache Protopopescu, cel mai faimos primar al Bucureștiului

În 1876, „Pache” este numit în funcția de prefect al Poliției Capitalei, venind cu primele măsuri pentru care a rămas cunoscut în istorie, destinate „vânzătoarelor de plăceri”. În primul rând, femeile care practicau prostituția erau obligate să poarte un semn distinctiv, și anume o panglică lată în eșarfă, iar „casele de toleranță” să fie marcate cu un felinar roșu la intrare, pe modelul celor din străinătate.

Descoperă România :   Gara de Nord, fosta„Gara Târgoviștei”

Totuși, Emanoil „Pache” Protopopescu nu a fost ales ca primar al Bucureștiului prin vot de către cetățeni, ci a fost numit de Consiliul Municipal printr-un decret regal, fiind succesorul lui Ion Câmpineanu în acest rol, începând cu aprilie 1888.

Deși a fost numit, nu ales, „Pache” Protopopescu e amintit drept unul dintre cei mai apreciați primari ai Bucureștiului

Deși nu a fost ales prin vot, acest aspect nu i-a afectat intențiile și deciziile pe parcursul mandatului său de trei ani, ba dimpotrivă, edilul a rămas în istorie într-o notă pozitivă, dovadă fiind și însemnările lui Tudor Arghezi, care a judecat „la sânge” edilii Bucureștiului de la acea vreme. Despre „Pache”, scriitorul spune că a fost „întâiul primar bun al Bucureștilor”, potrivit București Centenar.

Haideți să amintim unele dintre cele mai importante realizări care s-au petrecut în București în cei trei ani în care i-a avut pe „Pache” Protopopescu la cârmă.

Una dintre cele mai importante realizări este extinderea iluminatului public din centru până la Piața Teatrului Național, dar și reamplasarea unora dintre lămpile electrice, fapt consemnat de istoricul George Potra.

„După ce Em. Protopopescu Pake a deschis noul bulevard care lega cartierul Cotroceni cu mahalaua Oborului, s-a pus problema iluminării lui după noile cerinţe, dar pentru că nu se putea altfel la acea dată, s-a hotărât scoaterea lămplilor electrice din grădina Cişmigiu «care nu avea nevoie de lumină pe timpul iernii şi instalarea lor pe bulevard, între actuala piaţă Sf. Elefterie şi Calea Moşilor”

În timpul mandatului său de trei ani s-a introdus „bunicul” serviciului de ambulanță în București, care transporta gratuit bolnavii la spital și morții la morgă. Construirea școlilor a fost de asemenea importantă, deoarece în mandatul lui „Pache” Protopopescu s-au ridicat 28 de școli noi, una dintre acestea fiind clădirea actuală a Colegiului Național „Gheorghe Lazăr”. „Pache” a introdus și măsuri menite să „cizeleze” călătorii care foloseau transportul public în București:

Descoperă România :   Istoria sângeroasă a Pieței Obor

„Nu vor fi primiţi în vagoane cei îmbrăcaţi murdar, în stare de beţie sau cei însoţiţi de câini. Nu vor admite nimănui cu tinichele sau ulcioare cu lichide care ar putea să mânjească sau să supere pe ceilalţi călători. Agăţatul de vagoane, fie chiar pe scări este strict interzis şi periculos”, conform istoricului George Potra.

Inspirat de străzile și trotuarele din Paris, în mandatul său au fost pavate cu piatră și bolovani numeroase străzi și trotuare. De asemenea, în Cișmigiu a fost realizată fântâna inspirată de cea de la Saint-Cloud, o capodoperă de pe vremea lui Ludovic al XIV-lea. Dar, dintre toate, cele mai importante sunt cele două bulevarde care tăiau de la nord la sud și de la est la vest Bucureștiul și care au trasat evoluția orașului până în ziua de azi.

„Cel mai mare cadou pe care Pake Protopopescu îl face concitadinilor lui este Bulevardul. Se întinde pe axa Est-Vest, de la Cotroceni până la Şoseaua Iancului. În memoria bucureştenilor a rămas rapiditatea cu care primarul a dus treaba la capăt: Toată această gigantică lucrare a terminat-o în patru luni, cu formalităţile de exproprieri şi strada complet pavată cu piatră cubică şi trotuarele cu dale de bazalt. Lucrarea continua ziua şi noaptea şi el era în permanenţă lângă lucrători de îi controla şi îi îndemna la lucruˮ, notează scriitoarea Ioana Pârvulescu.

Bucureștenii au fost dornici să împrumute primăria lui „Pache”

După cum vă puteți da seama, Primăria nu avea banii necesari pentru toate proiectele. Potrivit calculelor era nevoie de 16 milioane de lei, sumă care trebuia să fie completată de bucureșteni prin intermediul unui împrumut. Dorința de a moderniza Bucureștiul a fost atât de mare printre cetățeni încât în doar câteva ore s-a strâns o sumă de 28 de ori mai mare decât cea solicitată.

Descoperă România :   Ce comoară a predat romanilor trădătorul Bicilis

Desigur, nu există edil fără de cusur în Capitală, spre exemplu, „Pache” Protopopescu a fost sub vizorul bucureștenilor pentru afacerile legate de pavajul pentru străzi. Presa de la acea vreme a presupus un caz de corupție, caz ce ar fi fost dublat de documente verificatoare, potrivit cărora edilul a oferit pavarea unei străzi fără licitație către o familie Rudenberg, care avea o firmă deloc specializată în acest domeniu, dar care era apropiată lui „Pache”. Mai mult, acesta a fost acuzat de presă și de rivali de faptul că numărul accidentelor de tramvai era mult prea mare și era cauzat de casele făcute până în buza șinei de tramvai.

Deranjat de presiunea mediatică dublată de cea a opozanților, la 11 decembrie 1891, „Pache” Protopopescu își semnează demisia din poziția de primar al Bucureștiului. La scurt timp, problemele sale de sănătate se agravează brusc, iar la 28 aprilie 1893, în vârstă de doar 48 de ani, „Pache” moare răpus de o infecție la vezica biliară, însă avea probleme și cu ficatul și inima, fiind îngropat la cimitirul „Bellu” din București.

Comentariul tău
Click to rate this post!
[Total: 5 Average: 4.8]
(Visited 329 times, 1 visits today)

Click pe X pentru a inchide .