Sfanta Parascheva, protectoarea Moldovei, este sarbatorita de credinciosii romani in ziua de 14 octombrie, printr-un pelerinaj la care participa sute de mii de oameni.

Desi Sfanta Cuvioasa Parascheva este una dintre cele mai iubite figuri religioase din Romania, nu multi cunosc detalii despre viata ei si cum au ajuns moastele pe teritoriul romanesc, a caror autenticitate se bazeaza doar pe documente emise in urma cu patru secole.

Parintii o bateau pentru ca isi dona hainele saracilor

Consemnarile despre viata Paraschevei spun ca, la varsta de 10 ani, dupa ce a auzit Evanghelia dupa Marcu in timpul unei slujbe, a decis sa-si imparta posesiunile saracilor. Provenea dintr-o familie avuta, conform insemnarilor. “Oricine voieste sa vina dupa Mine sa se lepede de sine, sa-si ia crucea sa si sa-mi urmeze Mie”, ar fi fost indemnul care a impresionat-o pe tanara Parascheva atat de mult incat, atunci cand a iesit din biserica si s-a intalnit cu un sarac, s-a ascuns de mama sa si a dezbracat hainele bune pe care le avea, imbracandu-le pe cele ale saracului.

Pentru gestul sau, Parascheva a fost batuta de parinti, ceea ce n-a oprit-o sa repete gestul caritabil si cu alte ocazii.

Trupul ingropat al Cuvioasei, descoperit in urma unui vis

Povestea spune ca trupul sfintei a fost descoperit dupa ce in apropierea locului unde era ingropat, a fost adus de ape trupul aflat in putrefactie al unui marinar. Din cauza mirosului, localnicii au sapat o groapa pentru a-l ingropa, iar sapand, acestia au mai descoperit si moastele sfintei. Nestiind despre cine este vorba, le-au lasat in pamant, alaturi de cadavrul marinarului.

Sfanta Parascheva i s-ar fi aratat in vis unui om din sat, caruia i-a zis: “Luati repede moastele mele si le puneti intr-un loc de cinste, pentru ca nu pot sa suport mirosul acestui om”.

Prima mentiune in limba romana

Prima mentiune in limba romana despre Cuvioasa Parascheva de la Iasi apare in “Cartea romaneasca de invatatura a Mitropolitului Varlaam al Moldovei”, aparuta la Iasi in 1643.

Cum au ajuns moastele de la Constantinopol la Iasi

Domnitorul Moldovei Dimitrie Cantemir este cel care consemneaza povestea sosirii moastelor Sfintei Parascheva pe teritoriul romanesc, potrivit sfantaparascheva.com.

“Patriarhul Constantinopolului Partenie batrinul, luind bani de la domnitorul Moldovei Vasile Lupu ca sa plateasca datoriile Patriarhiei, atirnind de zidul Fanarului din Constantinopol sfintele ei moaste ce se pazeau de Patriarhie, le-a trimis aici catre stapinitorul Moldovei”.

Iata ce zice Cantemir, domnitorul Moldovei: “Sfinta Parascheva, precum aflam din cartile bisericesti, era stapina a satului Epivatelor, pe care apoi l-a cistigat Apocavcos, voievodul insusi stapinitor Andronic Paleologul. Sultanul Murad al IV-lea a dat voie domnitorului Moldovei, Vasile, sa mute sfintele ei moaste din biserica patriarhala a Constantinopolului. Le-a cistigat acestea pentru cele multe si mari binefaceri si slujbe facute Sfintei Biserici celei mari; ca din insasi veniturile sale a platit peste 260 de pungi de aur ce datora ea turcilor si crestinilor. Insa, fiindca la turci este interzis a stramuta mort peste trei mile, afara de trupul sultanului, a cheltuit peste 300 de pungi la Poarta otomana, ca sa ia voie pentru stramutarea sfintelor moaste si ca sa ia porunca catre un Capugibasa, ca sa le insoteasca in Moldavia. Toata povestirea aceasta a stramutarii acesteia este zugravita pe peretele de amiazazi al bisericii Sfintilor Trei Ierarhi, unde se afla sfintele ei moaste. Intre alte lucruri se infatiseaza acolo si Capugibasa cu ofiterii lui mergind la petrecerea sfintelor moaste”.

Moastele sfintei, blestemate

Moastele Sfintei Parascheva sunt ocrotite perintr-un blestem inca de la aducerea lor in Iasi, in 1641. Dupa cum a confirmat si Mitropolia Moldovei si a Bucovinei, Moastele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost sigilate inca de la ajungerea lor pe teritoriul romanesc de domnitorul Vasile Lupu si de Mitropolitul Varlaam, nefiind deschise niciodata de atunci. Tot atunci s-a pus si un blestem prin care sunt blestemati cei care ar indrazni sa instraineze fragmente din Sfintele Moaste, potrivit crestinortodox.ro.

“Blestemat sa fie cel care va imprastia vreodata Moastele Sfintei Cuvioase Parascheva”, este blestemul inscriptionat pe giulgiul din panza de in, ros de trecerea anilor, cu care sunt infasurate moastele sfintei.

Moastele sfintei au supravietuit unui incendiu

In noaptea de 26 spre 27 decembrie 1888, in paraclisul manastirii Sfintii Trei Ierarhi a izbucnit un incendiu dupa ce catafalcul Cuvioasei s-a aprins de la un sfesnic. Argintul care imbraca racla s-a topit, dar lemnul si sfintele moaste au ramas intregi si nevatamate. Racla dogorita de foc in care se aflau moastele Sfintei Parascheva a fost pastrata pana astazi. Dupa acest incident, moastele Sfintei Parascheva au fost stramutate in noua Catedrala Mitropolitana din apropiere, scrie sfantaparascheva.com.

Autenticitatea moastelor – un semn de intrebare

Autenticitatea moastelor Cuvioasei Parascheva este atestata de un document vechi emis la Constantinopol in urma cu aproximativ patru secole, pastrat in prezent la Academia Romana, pe care Mitropolia Moldovei si Bucovinei (MMB) il considera cea mai importanta dovada.

In urma cu patru ani, MMB a comunicat la solicitarea cotidianului “Adevarul” ca de 375 de ani de cand se gasesc la Iasi, moastele n-au fost supuse niciodata vreunei expertize stiintifice pentru stabilirea vechimii sau a autenticitatii.

In cazul descoperirii unor moaste sau oseminte despre care se crede ca apartin unui sfant, se constituie o comisie de specialitate, din care fac parte inclusiv antropologi sau arheologi. Acesta echipa intocmeste un raport care certifica sau nu ca moastele sau osemintele sunt autentice. In cazul moastelor Cuvioasei Parascheva acest lucru nu s-a intamplat niciodata, intrucat acestea sunt sigilate.

“Noi facem aceasta afirmatie, ca sunt autentice. Cine neaga autenticitatea, sa ne si prezinte in baza a ce isi da cu parerea sau ce argumente are ca sa nege autenticitatea. Asa, ca sa isi dea fiecare cu presupului va dati seama unde ajungem”, declara la acel moment preotul Marian Timofte pentru “Adevarul”.

Vesmantul Sfintei Parascheva, schimbat de 5 ori intr-un an liturgic

Vesmantul sfintei difera in functie de marile sarbatori. Prima schimbare se face cu o seara mai inainte de pelerinajul traditional “Calea Sfintilor”, inainte de praznuirea sfintei. A doua schimbare se face inainte de sarbatoarea Nasterii Domnului, in semn de cinste.

La inceputul Postului Mare, moastele sunt din nou schimbate intr-un vesmant de culoare inchisa. In ajunul invietii Domnului, Cuvioasa este imbracate in haine albe si stralucitoare. A cincea schimbare se intampla dupa sarbatoarea Pogorarii Sfantului Duh, potrivit crestinortodox.ro

Croitorii vesmintelor Sfintei Parascheva trebuie sa tina post

Vesmintele care imbraca Moastele Sfintei Parascheva sunt lucrate dupa un ritual special, in atelierele Arhiepiscopiei Iasilor sau in unele manastiri vechi: Manastirea Galata si Manastirea Sfantul Atanasie – Copou, din Iasi; Manastirea Varatec, din judetul Neamt; Manastirea Pasarea si Manastirea Tiganesti, din judetul Ilfov. Cand se croieste acest vesmant special, cei care lucreaza postesc si fac rugaciuni catre Sfanta Cuvioasa Parascheva, scrie crestinortodox.ro

Vesmintele cuvioasei fac inconjurul tarii

Cand moastele Sfintei Parascheva sunt schimbate intr-un nou vesmant, cel vechi ajunge in resedinta mitropolitana. Aici, secretarul mitropolitan cerceteaza o lista intocmita cu binecuvantarea Inalt Preasfintitului Teofan, in care sunt trecute parohiile care urmeaza sa primeasca vesmantul.

Vesmintele Sfintei Parascheva sunt oferite crestinilor din parohiile diferitelor regiuni ale tarii, precum si unor parohii din strainatate. Aceasta traditie a daruirii vesmintelor sfintite catre anumite parohii a inceput dupa anul 1989.