Potrivit documentelor istorice, în conacul de la Suseni, comuna Băcani (judeţul Vaslui), ar fi avut loc în urmă cu peste 300 de ani una din marile uneltiri împotriva lui Constantin Cantemir, în cel de-al şaptelea an de domnie

Conacul din localitatea vasluiană Suseni, comuna Băcani, este cel mai vechi din zona Bârladului, unul din puţinele conace boiereşti de secol XVII care mai există şi astăzi.

A fost reabilitat în repetate rânduri şi doar beciul pe care a fost construit este acelaşi ca acum peste 300 de ani. Clădirea a supravieţuit deoarece în perioada comunistă a aparţinut fostului IAS Zorleni şi a fost conservat. Înainte de asta, ultimul proprietar cunoscut a fost Iancu Paladi (pe la 1927) care, neavând copii, a lăsat conacul şi o suprafaţă de 1000 de hectare soţiei sale, ca uzufruct viager.

După decesul acesteia, proprietatea urma să revină Academiei Române. Înalta instituţie academică nu a putut să-şi asume povara de a îngriji asemena proprietate şi a acceptat să ia în proprietate doar jumătate din suprafaţa amintită, fără conac.

Nunta boierească de la 1691 şi tragicul epilog

Însemnările cronicarilor vremii au stat la baza unui material publicat în Magazinul istoric nr. 9 (198) din septembrie 1983. Articolul este semnat de prof. Elena Monu (Diaconu), actualul preşedinte al Academiei Bârlădene. O bună parte din materialul respectiv face referire la conacul din Suseni, nunta boierească care ar fi avut loc acolo şi uneltirile împotriva domnitorului Constantin Cantemir.

“Domnitorul Constantin Cantemir a simţit ostilitatea marilor familii boiereşti şi a încercat o aplanare a conflictului ce se profila prin căsătoria fiicei sale Elisabeta (Safta) cu Pătraşcu, unul din fiii lui Miron Costin, nuntă plănuită pentru 25 decembrie 1691”, a scris prof. Elena Monu pentru a explica conjunctura politică a perioadei în care conacul de la Suseni a fost locul unde a fost pusă la cale uneltirea împotriva domnitorului.

Înainte de nunta domnească, la începutul lunii decembrie 1691, a avut loc altă nuntă, una boierească. Potrivit cronicii lui Ion Neculce, în conacul logofătului Toader Palade din Suseni-Băcani a fost serbată cununia lui Ion (Ioniţă) Palade, fiul lui Toader, cu Nastasia Racoviţă, fiica vel vornicului Ion Racoviţă şi a Anastasiei Cantacuzino. La nuntă au venit toţi marii boieri ai ţării: Constantin, Lupu, Solomon, Jora şi mulţi alţii. Printre ei se afla şi un cumnat al mirelui, Ilie Ţifescu (numit Frige Vacă).

În timpul petrecerii, boierii au găsit prilejul de a se sfătui cum să-l înlăture de la domnie pe Constantin Cantemir şi să-l înlocuiască cu Velicico Costin. Imediat după nuntă, Frige Vacă a fugut la Iaşi şi a destăinuit domnitorului tot complotul.

“Cantemir Vodă au şi repezit într-o noapte boiernaşi de-ai lui şi slujitori, să-i prindză pe toţi, pe aciie. Deci unii au scăpat în Ţara Muntenească, iar pe carei i-au prinsu i-au adus la Ieşi. Şi pe Velicico vornicul… L-au adus la Ieşi”, “Letopiseţul” lui Neculce.

Furia lui Constantin Cantemir s-a răsfrânt în mare parte asupra lui Velicico Cantemir, cel care urma să fie pus domnitor de boierii trădători. Domnitorul l-a bătut cu buzduganul “căci era mai dârz decât toţi” şi la îndemnul susţinătorilor l-a decapitat: “Păzeşte de-l omoară că de-a scăpa viu, mâni, poimâni el ne omoară pe toţi”.

Execuţia a avut loc la locul obişnuit pentru pedepsirea trădătorilor, în faţa Curţii domneşti din Iaşi.

Conacul lui Palade din Suseni a ajuns după anul 2000 în proprietate privată şi este locuit. Clădirea nu este pe lista monumantelor istorice pentru că multă vreme nu a fost cunoscută istoria locaţiei. În prezent, clasificarea depinde exclusiv de proprietari.

Următorul conac ca vechime existent în apropiere de Bârlad e cel din localitatea Banca, conacul lui Iordache Lambrino de la 1840-1850.

Dacă ți-a plăcut articolul ne poți urmări pe Facebook, pentru alte noutăți.