Județele dispărute ale României. Articol din anul 1937
0 (0)

 

Banner WhatsApp Comunicare
YouTube Logo

 

Un articol de Const. C. Giurescu, 1937

 

Numărul și întinderea județelor românești, n-a fost întotdeauna acela de astăzi. O sumă din județele vechi au dispărut, contopindu-se cu cele vecine. Altele, și-au schimbat numele; foarte multe au variat ca întindere.

In OLTENIA, au existat în veacurile XIV și XV, următoarele județe, cari astăzi nu mai există pe harta administrativă.

  1. Județul Jaleșului, pomenit pentru prima oară în documentul din 1385, prin care Dan I dăruește mănăstirii Tismana, între altele, 400 de găleți de grâu din «județul Jalemului ». II găsim amintit si în diploma acordată aceleiași mănăstiri, la 28 Octomvrie 1429, de regele Sigismund al Ungariei. Ultima mențiune, cunoscută nouă, este în actul similar din 20 Octomvrie 1444 dela loan de Hunedoara. Județul Jaleș și-a luat numele dela pârâul Jaleș, care se varsă în Sohodol, care, la rândul său, se varsă în Bistrița, iar aceasta în Tismana. Era situat, prin urmare, în partea de miazănoapte județului Gorj de astăzi, fără a-i putea determina însă hotarele.
  2. Un alt județ oltean dispărut este acela al Motrului. Cunosc o singură mențiune despre el, în actul din 10 Iunie 1415, prin care Mircea cel Bătrân întărește mai multor boernași satul Beala «în județul Motrului ». Numele și l-a luat dela apa Motrului, în jurul căreia se întindea.
  3. Al treilea județ oltean dispărut este județul de Baltă. Și pentru acesta avem tot numai o singură mențiune, în documentul amintit al lui Ioan de Hunedoara, din 1444: se pomenesc în « județul de Baltă », pe Dunăre, satele «Vadul Cumanilor și la Blatnița, Saghievățul și celălalt Saghiovăț și Pesticeva, Toporna și Sogoina» Acest județ cuprindea partea de miazăzi a actualelor județe Mehedinți și Dolj; numele îl avea dela bălțile întinse dela Dunăre, care se aflau în cuprinsul lui, cum era de pildă balta Bistrețul, astăzi în Dolj.
Județele dispărute ale României în anul 1937
Harta României interbelice

Da sfârșitul veacului XV și începutul celui XVI, găsim în locul acestor trei județe, alte trei și anume: județul Mehedinți și județele Jiul de sus și Jiul de jos (în limba slavă gorjil și doljil, de unde s’a făcut apoi Gorj și Dolj).

  1. Tot la începutul veacului XVI se constată în Oltenia un alt județ, dispărut astăzi, anume județul Gilortului, după apa Gilortului, în jurul căreia se întindea. Prin documentul din 3 Mai 1502, Radul cel Mare dă mânăstirei Govora, un mertic anual de 4 burdufe de brânză și 6 de urdă «din județul Gilortului ». Printr’un alt document, se dă mănăstirii Bistrița câte 500 de găleți de grâu, pe fiecare an tot « din județul Gilortului ». Iar la 3 Noemvrie 1516, Neagoe Basarab, întărind o danie făcută mânăstirei dela Cornet, amintește și satul Poia «din Gilort».
Descoperă România :   Povestea blocului „Scala” din București

In MUNTENIA, au fost odinioară următoarele județe, azi dispărute:

  1. Județul Pădureț. La 19 Iulie 1498, Radul cel Mare confirmă mânăstirei Râncăciovul, între altele « gălețile ohabnice din venitul domnesc dela grâu și dela orz din județul Pădureț ». O altă mențiune documentară avem la 24 Iulie 1524, când Vladislav Voevod dăruește bolniței dela Mănăstirea Sâmidreni și azilului de săraci din Argeș, « toate brânzeturile care se vor alege din județul Pădureț, orice s’ar alege venit, ca brânzeturi sau brânză de burduf sau caș sau orice alt venit». Județul a continuat să existe în sec. XVI. La începutul celui de al XVII-lea, în timpul domniei lui Radu Mihnea, el era alipit la județul Muscel. Județul Pădureț se întindea între județele Argeș și Muscel; suprafața sa era mică.
  2. Județul Săcuieni cuprins între județele Prahova și Buzău, a durat până la 1 Ianuarie 1845, când a fost desființat printr’o hotărîre publicată în Buletinul Oficial. Numele i se trage dela populația venită aici din ținutul secuiesc, din Ardeal, populație amestecată, Români și Secui.

In MOLDOVA, au dispărut următoarele județe sau ținuturi:

  1. Județul Adjudului, existent în secolele XV și XVI. II găsim pomenit în timpul lui Ștefăniță (1517—1527), al lui Petru Rareș, în lista de județe moldovenești din 1566, în documentele din anii 1615, 1618, 1630 și 1^47. Contopirea lui cu Putna are loc între 1647′ și 1684, deoarece el nu apare în lista de județe din 1684, a lui Miron Costin.
  2. Județul, sau ținutul Trotușului pomenit în lista din 1566, apare și într’un document din 1655. Deoarece în lista de județe a lui Miron Costin din 1684, el nu mai e menționat, rezultă că desființarea acestui județ său’contopirea lui/cu județul vecin, al Bacăului, a aVut loc între 1655 și 1684.
  3. Spre miazănoapte de județul Covurlui, a existat în secolele XV și XVI, un județ sau ținut, al Horincei. El e pomenit într’un hrisov din 8 Aprilie 1528 și în lista de județe din 1566. In 1591, ținutul Horincei dispăruse.
  4. Un alt județ dispărut a fost acela al Bârladului, situat în partea de miazăzi a actualului județ Tutova. Pe timpul lui Vasile Lupii, în 1642, îl găsim pomenit. In 1684 nu mai exista; Miron Costin nu-1 mai menționează în lista sa de județe.
  5. In partea de miazăzi a ținuturilor Tecuci și Covurlui și în extremitatea răsăriteană a județului Putna, era în sec. XV o regiune, poate chiar un ținut — documentele nu precizează —, numită Oltenii. (Prima mențiune, în 1435 Septemvrie și ultima în 1529, Martie 17).
  6. Ținutul sau județul Cârligăturei, se întindea între ținuturile Roman, Hârlău, Vaslui și Iași. N-avea o suprafață mare, dar era bine populat. A existat până târziu, în secolul XIX; îl găsim în lista de județe a lui Dionisie Fotino, din 1819.
  7. In locul ținutului Botoșani, a existat ținutul Hârlăului, care și-a luat numele dela târgul Hârlăului. Ținutul Botoșanilor a fost înființat în secolul XVIII; în lista de județe a lui Dimitrie Cantemir din 1716, el nu apare; în schimb e amintit, alături de ținutul Hârlăului, în lista de județe a lui Dionisie Fotino, din 1819.
  8. Ținutul Tigheciului sau Chigheciului, își trăgea numele dela pârâul Chigheciu, un afluent al Prutului, care curgea prin acest ținut. Prima mențiune, în actul din 13 Iunie 1436; ținutul Chigheciului e amintit și în listele de județe din 1566 și 1591; apare de asemenea într’un document din 1644. In 1684 nu mai exista. In acest ținut era vestitul codru al Chigheciului, unde se retrăgeau locuitorii în fața atacurilor tătărești.
Descoperă România :   „Cu mâinile curate“, povestea primului film polițist românesc

In ARDEAL și în BANAT au existat de asemenea județe (comitate, districte, scaune săcuiești), care azi nu mai figurează pe harta administrativă a țării. Astfel au fost:

  1. Districtul Chioarului.
  2. Scaunul Mureș Oșorhei
  3. Scaunul Arieșului

4—6. Comitatul Solnocului de mijloc, Comitatul Crasna și Comitatul Zarandului, aflate câte-și trele în părțile numite «reaplicate», adică în spre Tisa. Comitatul Solnocului de mijloc și al Crasnei, se aflau pe teritoriul actualului județ al Sălajului, care a fost înființat abia în 1876. Comitatul Crasnei e menționat documentar încă dela începutul veacului XIII. Comitatul Zarandului, se întindea la miazănoapte de comitatul Aradului. Numele său’pare a fi de origine iraniană; în limba ossetă, din Caucaz, zaranya înseamnă « aur » și tocmai în acest comitat erau minele de aur; Comitatul Zarandului, a fost desființat prin legea administrativă ungurească din 1876.

  1. Comitatul Dobâca (Dobuca, Doboca), se întindea pe locul actualului județ al Someșului. In cuprinsul lui era cetatea Ciceiului, pe care au stăpânit-o Ștefan cel Mare și Petru Rareș și de care depindeau, la 1553, cincizeci și opt de sate, împărțite în voevodate.
  2. In locul celor două județe de azi, Târnava Mare și Târnava Mică, a fost în vechime un singur județ, al Târnavei. Numele e de origină slavă, dela târn care înseamnă « spin ».
  3. Comitatul Cenadului, se afla la Apus de Comi¬tatul Aradului și trecea, întocmai ca și acesta și la miazăzi de Mureș, cuprinzând o parte din județul numit mai târziu Torontal. Numele îi vinde dela cetatea Cenad.
  4. Comitatul Cuvinului sau Keve, la Apus de Comitatul Carașului, a existat până în secolul XVI, când cetatea Keve — dela care și-a luat numele și comitatul — a fost ocupată și distrusă de Turci (1551).
Descoperă România :   „Scrisoarea lui Neacşu din Câmpulung“ ,cel mai vechi document cunoscut scris în limba română

Articol de Const. C. Giurescu: «Județe dispărute din Țara Românească, București, 1937, 8 p. în 8°. Extras din « Omagiu Profesorului D. Guști»

 

Click to rate this post!
[Total: 0 Average: 0]
Comentariul tău
(Visited 835 times, 1 visits today)

Click pe X pentru a inchide .