În 30 august 2023 s-au împlinit 758 de ani de la prima atestare documentară a Hunedoarei. Originea numelui purtat de așezarea cunoscută din Evul Mediu a stârnit controverse.

Prima mențiune documentară cunoscută a Hunedoarei a avut loc în 30 august 1265. Atunci, a fost atestată într-un registru al dijmelor papale, sub numele numele de Hunyod (Hungnod).

Așezarea la care documentele medievale fac referire se afla pe Dealul Sânpetru, care se înalță deasupra râurilor Zlaști și Cerna.

„Nu avem nici multe, nici prea timpurii știri scrise despre așezarea fortificată de la Hunedoara. Câteva cercetări arheologice sporadice la fortificația de pământ și lemn de pe dealul Sînpetru, mărginită de râurile Cerna și Zlaști, au sugerat ideea funcționării acesteia în secolele XI—XII. La 300 metri, în grădina castelului a fost identificată o așezare cu vestigii din secolele XI—XII. Prima mențiune documentară o avem despre un arhidiacon din 1265 (Celta archidiacone de Hunyad), apoi despre un sat din comitatul respectiv în 1276 (in comitatu de Hunyod Pyspuki). La 1333 comitele Martin era și castelan la Deva”, informa istoricul medievist Petru Iambor.

Dealul Sânpetru din Hunedoara, locul unde a început povestea așezării

Dealul Sânpetru din Hunedoara a fost cercetat de arheologi în anii 2000. Atunci au fost identificate rămășițele unor așezări preistorice, ale unei cetăți dacice și ale unor complexe medievale.

Tot pe Dealul Sânpetru din Hunedoara, în locul unei fortărețe mai vechi, familia Huniazilor a construit la mijlocul secolului al XV-lea, Castelul Corvinilor.

Începând din Evul Mediu, numele Hunedoarei este menționat cu diferite forme, în documentele oficiale ale ținutului.

O listă a denumirilor pe care așezarea le-a purtat de-a lungul timpului a fost realizată de cercetătorul Coriolan Suciu, în „Dicționarul istoric al localităților din Transilvania”.

Acestea sunt: 1265 – archidiaconus de Hungnod, 1276 – comitatus Hunod, 1278 – Huniad, 1307 – Hunad, 1331 – Honad, 1333 – sacerdos de Hunod, 1334 – Hunada, 1336 – Hvnyad, 1341 – comes de Huniod, 1356 – Hunyad, 1364 – castellanus de Hunyad, 1409 – possessio nostra regalis Hwnyadvar vocala, 1415 – castrum Hwnyad, oppidum Hwnyadiense, 1445 – civitus Hwnyad, 1448 – Hwniad, 1463 – Hwniad, 1476 – kenesii in pertinenciis castri Hwnyad, 1481 – comites castri Hunyad, 1 482 castrum nostrum (regis Mathie) paternum et hereditarium Hwnyad, universi kenezii nostri (regis Mathie) in pertinentiis castri nostri (regis) Hwnyad, 1493 – ville volahales et mon tana ferri in Hwnyad, 1597, 1733 – Vajda-Hunyad, 1808 – Hinyidare, 1839 – Hinyedora, 1850 – Hunidara, 1854 Vajda Hunyad, Hunedoara.

Există numeroase controverse privind originea numelui Hunedoara. Una dintre ipotezele susţinute de istorici este că toponimul provine dintr-un nume propriu maghiar, Hunyad.

Alți cercetători au avansat ipoteza că numele are rădăcini latine.

„Hunedoara vine de la denumirea latină Ignis Ora, care ar însemna tărâmul sau ţinutul focului, fapt susţinut prin aceea că focul reprezintă elementul principal în producerea fierului. Din acest Ignis Ora a rezultat Inedoara, fapt care se justifică etimologic. Populaţia veche şi ţăranii din jur îi spun şi astăzi Inedoara sau Hinedoara. Forma de Uniedoara e o variantă produsă prin îndulcirea cuvintelor, fapt caracteristic locuitorilor din această zonă”, se arată în Istoricul oraşului, document redactat pe baza cercetărilor istoricilor, păstrat la Arhivele Naţionale – Judeţul Hunedoara.

La începutul secolului al XX-lea, unii istorici arătau că numele Hunedoarei are origini românești, dar ar fi fost maghiarizat.

„Pe vremuri i se zicea Vajda-huniad, adică Inidoara voievozilor, pe când a trăiau corvinii, cari şi ei, fiind de la Inidoara erau numiţi Huniadyi, de unde azi se zice de români greşit, Iancu Huniadyi, în loc de Ion Corvin sau Iancu de la Inidoara. Mai încoace, localităţii i s-a zis Huniad-var, de unde au creat pe Hunedoara, neglijând autohtonul, care mai dăinueşte şi acum, Inidoara. Această părere este împărtăşită şi de domnii profesori Nicolae Iorga, Simion Mehedinţi şi mulţi alţi cunoscători ai tradiţiei româneşti. Deci Inidoara, nu Hunedoara”, arăta istoricul George Ghinea, în anii interbelici.

Dacă ți-a plăcut articolul ne poți urmări pe Facebook, pentru alte noutăți.