Ce găsim în berea “românească “
4 (1)

Piaţa berii este dominată, în România, de patru companii: Heineken România (controlată de Heineken International, Olanda), Ursus Breweries (companie subsidiară a SABMiller, Marea Britanie), Bergenbier (parte a Molson Coors, cu rădăcini în SUA) şi United Romanian Breweries Bereprod (Tuborg Romania), care deține o licență de fabricație de la Carlsberg, Danemarca.

Banner WhatsApp Comunicare
YouTube Logo

Conform asociaţiei care prezintă interesele marilor producători de bere din România, Berarii României, “Procesul de fabricare al acestei băuturi naturale se bazează, încă de pe vremea anticilor, pe un principiu simplu: fermentarea naturală a zaharurilor și extracția cerealelor malțificate cu ajutorul apei fierbinți”.

Ce găsim în berea "românească "

Deşi apa, hameiul, malţul din orz, mălaiul şi alte cereale sunt prezente pe etichetele sticlelor de bere, în realitate acestea sunt combinate cu diverse substanţe chimice, care au diverse roluri.

Fungamyl (accelerează descompunerea amidonului pentru a produce o cantitate mai mare de alcool), Ceremix 6X MG (îmbunătățește calitatea berii și a materiilor prime) sau Filtrase, enzime industriale produse de Novozymes (Danemarca) – sunt doar câteva dintre substanțele folosite.

“Conform Novozymes, folosirea enzimelor industriale scade perioada de producție, scade costurile și crește profitul, asigurând o calitate constantă a berii. Tot cu ajutorul lor, se poate produce bere din ingrediente mai puțin tradiționale precum porumbul, orezul, orzul nemalțificat sau sorgul. Anumite tipuri de enzime se folosesc strict pentru producerea berii light sau a celei fără gluten”.

Descoperă România :   Cum a fost predată limba română drept franceză într-un sat din Tadjikistan

La acestea se adaugă inhibitori pentru stabilizarea spumei și aditivi pentru aromatizare. Mai sunt stabilizatori ca PVPP-ul și extracte de hamei modificat, ca tetrahopul. Lista aditivilor și enzimelor industriale nu ar încăpea pe eticheta berii.

“Nu există nicio reglementare la nivel Uniunii Europene în ceea ce privește utilizarea enzimelor industriale în procesele de fabricare a berii. Nu există nicio listă care să conțină enzimele considerate sigure și general-acceptate de statele membre ale Uniunii Europene”.

Instituţia care este responsabilă pentru siguranţa alimentară, deci şi de calitatea berii, este Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA). Reprezentanții ANSVSA sunt de opinie că producătorii de bere nu sunt obligați să le declare enzimele industriale, pentru că nu sunt considerate ingrediente.

Deși enzimele folosite în industria băuturilor și alimentelor sunt considerate sigure și non-toxice, Uniunea Europeană a atras totuşi atenția: „Industria enzimelor alimentare încearcă în continuu să-și îmbunătățească tehnologia de producție, rezultând o creștere a numărului de enzime alimentare. Pe parcursul anilor, acestea au devenit din ce în ce mai complexe și sofisticate. Ar putea exista riscuri cauzate de natura și sursa chimică ale acestora. Spre exemplu alergiile, toxicitatea legată de activitatea lor, activitatea microbiologică reziduală și toxicitatea chimică.”

Majoritatea berilor din România sunt beri de tip lager. Producerea acestui tip de bere necesită între două și șase săptămâni. În realitate, în cazul unor producători, berea se fabrică în mai puțin de o săptămână, uneori chiar mai puţin.

Comentariul tău
Click to rate this post!
[Total: 1 Average: 4]
(Visited 119 times, 1 visits today)
Dacă ți-a plăcut articolul ne poți urmări pe Facebook, pentru alte noutăți.

Lasă un răspuns


google-site-verification=IWS3tNJV78tBL62v1gt7emyE_mMSARmp51R8V0JQ79g