Biografie Ileana Stana Ionescu
5 (1)

Actrița Ileana Stana Ionescu a murit duminică, 30 iunie 2024,  la vârsta de 87 de ani.

Banner WhatsApp Comunicare
YouTube Logo

Cu o carieră de peste 60 de ani în teatru și film, Ileana Stana Ionescu a interpretat roluri memorabile. A fost una dintre cele mai cunoscute și mai îndrăgite ale generației sale.

Născută la 14 septembrie 1936, la Brad (Hunedoara), a debutat ca actriţă la vârsta de 19 ani, la Teatrul de Stat din Reşiţa, cu rolul Agnes în „Şcoala femeilor”, de Molière. În anul 1959 s-a transferat la Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ, unde câţiva ani mai târziu a fost remarcată de Radu Beligan şi invitată să concureze pentru un post la Teatrul Naţional din Bucureşti.

Debutul pe scena Teatrului Naţional a avut loc în 1965, avându-l ca partener pe Florin Piersic în „Idiotul”. Carieră de 60 de ani În 2002, a devenit societar de onoare al Teatrului Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti.

De-a lungul anilor, Ileana Stana Ionescu s-a remarcat prin roluri ca Ana Petrovna în „Maşinăria Cehov”, Chiriachiţa în „Titanic Vals”, Chiralina în „Coana Chiriţa”, Fraulein în „Gaiţele” şi Constance în „Nebuna din Chaillot”. La Teatrul Naţional Bucureşti a mai jucat în “Terorism” de Fraţii Presniakov, regia Felix Alexa, 2015, a fost Soacra în “Micul infern”, de Mircea Ştefănescu, regia Mircea Cornişteanu, 2013.

Descoperă România :   Brâncuși, secretele și revelațiile unui geniu

Biografie Ileana Stana Ionescu

A făcut parte din distribuţia spectacolelor: „Comedia norilor” după Aristofan, regia Dan Tudor, 2009, „Molto, gran’ impression” de Romulus Vulpescu, regia Dan Tudor, 2009, „Sâmbătă, duminică, luni” de Eduardo De Filippo, regia Dinu Cernescu, 2007, „Iolul şi Ion Anapoda” de G.M. Zamfirescu, regia Ion Cojar, 2006. A fost Liubov Ranevskaia în „Livada de vişini” de A.P. Cehov, regia Andrei Şerban, 1992, şi Hecuba – „Troienele”, Doica – „Medeea” de Seneca în „Trilogia antică”, regia Andrei Şerban, 1990, între altele.

Cele mai importante roluri de cinema și televiziune

În cinema şi film de televiziune, printre cele mai importante apariţii ale sale au fost „Un film cu o fată fermecătoare” (r. Lucian Bratu, 1966), „Păcală” (r. Geo Saizescu, 1974), „Eu, tu şi Ovidiu” (r. Geo Saizescu, 1977), „Dumbrava minunată” (r. Gheorghe Naghi,1980), „Alo, aterizează străbunica!” (r. Nicolae Corjos, 1981), „Secretul lui Bachus” (r. Geo Saizescu, 1984), „Secretul lui Nemesis” (r. Geo Saizescu, 1985), „Cuibul de viespi” (r. Horea Popescu, 1987), „Cucoana Chiriţa” (r. Horea Popescu, 1986), „Aici nu mai locuieşte nimeni” (r. Malvina Urşianu, 1995), „Milionari de week-end” (r. Cătălin Saizescu, 2004), „Păcală se întoarce” (r. Geo Saizescu, 2006), „Lombarzilor 8” (2006) şi „Las Fierbinţi” (2012).

A fost distribuită şi în numeroase piese de teatru TV, precum Tofana, în „Patima roşie” de Mihail Sorbul, Zoia – „Gaiţele” de Alexandru Kiriţescu, Dacia – „Titanic vals” de Tudor Muşatescu, D-na Draga – „Doctor în filosofie” de Bronislav Nuşici, Mama – „Nu-ţi plătesc” de Eduardo de Fillippo, Olimpe Jaquet – „Când vine barza” de Andre Roussin sau Contesa Funella – „Invitaţie la castel” de Jean Anouilh. De asemenea, s-a aflat în distribuţia serialului TV „Un august în flăcări”, regia Dan Piţa şi Alexandru Tatos, difuzat începând cu anul 1973 şi a serialelor pentru micile ecrane „Căsătorie imposibilă” (2004), „O soacră de coşmar” (2006), „Fetele marinarului”, de Sebastian Voinea, Valentin Hotea, 2009.

YouTube player

A fost şi o constantă colaboratoare a Teatrului Naţional Radiofonic.

Descoperă România :   Dimitrie Bolintineanu, poetul care şi-a pierdut minţile din cauza sărăciei

Carieră politică

În legislatura 2000-2004 a fost aleasă deputat în Parlamentul României din partea Comunităţii italiene din România.

De-a lungul carierei artistice a primit numeroase premii şi distincţii, între care Premiul Teatrului Naţional pentru activitatea artistică (1976), premiul special al juriului pentru întreaga activitate artistică (1985), Premiul de excelenţă al galei UNITER, trofeul „Dionysos” pentru rolul din „O batistă în Dunăre”, regia Ion Cojar (1998), placheta de aur UARF pentru merite deosebite în dezvoltarea artei şi culturii cinematografice (2001).

În septembrie 2018 s-a retras oficial din teatru, iar în aceeaşi lună a primit titlul de centăţean de onoare al Bucureştiului „în semn de mulţumire pentru contribuţia adusă la dezvoltarea şi promovarea teatrului românesc”.

În 2019, Ileana Stana Ionescu a primit la gala GOPO premiul pentru întreaga activitate.

 

Comentariul tău
Click to rate this post!
[Total: 1 Average: 5]
(Visited 104 times, 1 visits today)

Click pe X pentru a inchide .