Primele cercetări arheologice cunoscute în județul Hunedoara datează de la începutul secolului al XIX-lea. În jurul anului 1804 au fost dezvelite câteva dintre marile vestigii din Sarmizegetusa Regia, după ce goana după comorile de aur antice a cuprins localnicii din ținutul Orăștiei și a atras atenția Fiscului austriac. Autoritățile au căutat aurul dacilor, însă au descoperit ruinele orașului antic din munți.

În secolul al XIX-lea și alte monumente antice și medievale din Hunedoara, ca Ulpia Traiana Sarmizegetusa și Castelul Corvinilor, au fost cercetate de oameni de știință.

Campaniile au luat avânt în anii interbelici și, mai târziu, începând din anii ´50. În a doua jumătate a secolului trecut au fost scoase la lumină unele cetăți dacice, iar autoritățile au restaurat mai multe monumente istorice cunoscute.

În ultimii ani, la peste două secole de la primele cercetări elaborate de la Sarmizegetusa Regia și după șirul îndelungat de care au vizat monumentele istorice din județ, mai multe locuri din județul Hunedoara au continuat să le ofere surprize oamenilor de știință. Cele mai spectaculoase descoperiri ale secolului XXI în Hunedoara au avut loc la Castelul Corvinilor, Sarmizegetusa Regia, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, dar și în alte cetăți dacice din munții Șureanu.

Brățări dacice din aur pur

Cele mai populare piese antice provenite din Sarmizegetusa Regia, brățările dacice, au fost descoperite de braconierii arheologici și nu de oamenii de știință.

În perioada 1999 – 2001, cel puțin 24 de spirale de aur masiv ar fi fost găsite de vânătorii de comori în locurile din vecinătatea incintei sacre a capitalei antice. Artefactele au fost traficate pe piața neagră a antichităților, iar în următorii ani, 13 dintre ele au fost recuperate de autoritățile statului român.

„Lipsa unor apariţii similare indică faptul că toţi meşterii implicaţi în realizarea lor au rezidat la Sarmizegetusa Regia, executând comenzi destinate numai vârfurilor elitei politico-militare şi religioase ale statului”, arată arăta istoricul Ernest Oberländer-Târnoveanu, autorul studiului „13 din 24… – Brăţările de aur regale dacice de la Sarmizegetusa Regia”.

Alături de cele 24 de brățări dacice, alte tezaure monetare și de bijuterii din aur și argint, unele de 25 – 30 de kilograme, au fost scoase la iveală de căutătorii de comori.

În prezent, peste 60 de kilograme de aur dacic (tezaure de monede Lysimach şi Koson şi 11 brăţări spiralice), provenite din zona Sarmziegetusei Regia, sunt date în urmărire internaţională de autorităţile statului român. Mai multe scuturi de fier dacice, numeroase obiecte de bronz, majoritatea traficate pe piața neagră, au stârnit și ele interesul lumii științifice.

Un obiect aparte „matrița de bronz din Sarmizegtusa Regia”, a fost scos la iveală, întâmplător, în vara anului 2013, după o furtună violentă care a doborât mai mulți fagi seculari, în apropiere de templele dacilor.

Descoperiri arheologice inedite
La mijlocul anilor 2000, arheologii au identificat pe dealurile Silvașului, din vecinătatea Hunedoarei, rămășițele unei necropole vechi de circa 5.000 de ani, care cuprinde peste 20 de tumuli. Movile de pământ observate întâmplător în anul 2006, pe colinele de la marginea satului Silvașul de Jos erau, de fapt, morminte vechi din epoca timpurie a Bronzului.

În anul 2015, într-unul dintre tumuli de mari dimensiuni, au fost găsite rămăşiţele a două persoane care în urmă cu circa 5.000 de ani au fost incinerate în urma unui ritual funerar complex. În tumuli au mai fost găsite piese ceramice aparţinând culturii Coţofeni – (din jurul anului 3200 înainte de Hristos), precum şi depuneri de oase umane incinerate.

Numărul mare al „artefactelor” i-a ajutat pe arheologi să reconstituie practicile funerare într-o necropolă din Cultura Coţofeni. De asemenea, a indicat faptul importanţa pe care o avea defunctul, posibil o căpetenie de trib. Despre rugul funerar, arheologii au stabilit că avea caracter ritual şi fusese aşezat anterior ridicării movilei.

„După consumarea arderii, la scurt timp, tot acest complex ritual a fost acoperit cu o manta de pământ luat din imediata proximitate a movilei”, indica raportul uneia dintre cercetări.

Cercetările arheologice de la Silvaşul de Jos s-au încheiat în toamna anului 2020, la 15 ani de la începerea primei campanii. Panourile de informare cu privire la existenţa necropolei lipsesc, iar utilajele grele şi căutătorii de comori au contribuit la degradarea tumulilor.

Al optulea templu din Sarmizegetusa Regia
Campaniile arheologice derulate în ultimii ani la Sarmizegetusa Regia au scos la suprafață mai multe edificii misterioase, necercetate până în prezent. O astfel de construcție, indicată ca posibil templu, a fost descoperită pe terasa a IX-a, deasupra teraselor X şi XI – unde sunt celelalte şapte edificii de cult ale dacilor.

„Din structura sa au fost descoperite baze de coloane şi resturile unui pavaj din piatră locală. Tot pe terasa a IX-a au fost dezvelite câteva segmente ale unei alei care subliniază monumentalitatea sanctuarului din capitala regatului dacic”, informau arheologii care au cercetat ruinele edificiului, începând din anul 2017.

Templul a fost ridicat în Antichitate pe ruinele altei construcţii monumentale.

„Vechiul edificiu a sfârşit printr-un incendiu, iar în momentul în care a fost clădit al doilea edificiu, au fost luate resturile carbonizate – o mare parte din inventarul (cum îl numim noi) vechiului templu şi au fost aduse către zonele periferice ale noului templu”, informa dr. Răzvan Mateescu.

Un alt element care arată faptul că ruinele misterioase sunt ale unui edificiu de cult este faptul că se află în zona sacră şi spre el porneşte o ramificaţie din drumul antic pavat din Sarmizegetusa Regia: o alee construită din materiale aduse de la zeci de kilometri distanţă.

„Aflată într-o stare bună de conservare, aleea este compusă din dale de gresie, calcar şi andezit, fiind până în prezent singura construcţie de acest fel cunoscută în lumea dacică”, informau arheologii.

Un alt edificiu misterios, de formă circulară, a fost descoperit anul trecut în cetatea dacică Piatra Roșie, în locul de unde la începutul anilor 2000 ar fi fost furate mai multe scuturi antice de fier. Arheologii nu au exclus ca această construcție să fi fost folosită în Antichitate ca templu.

Cimitir dacic de copii

La începutul anilor 2000, în grădina Castelului Corvinilor a fost descoperit unul dintre cele mai bizare cimitire antice. Necropola cuprindea rămăşiţele a peste 50 de defuncţi, majoritatea copii, cu vârste mai mici de 7 ani.

Aproape jumătate dintre ei nu împliniseră un an, afirmau arheologii. Mai mult, unul dintre morminte i-a uimit pe cercetători. Deşi era al unui bebeluş, împreună cu rămăşiţele umane au fost înhumate şi câteva arme.

„Cel mai bogat mormânt, poate de bebeluş, are şi cel mai variat inventar: un vârf de lance, un vârf de săgeată, un cuţit curb, două verigi, o mărgică, două piese din os decorate, două cupe de fructiere fragmentare şi, probabil, un denar de la Traian”, informau arheologii în raportul din 2001 – 2002.

La un alt mormânt, oamenii de știință au stabilit că picioarele pruncului ar fi fost tăiate, iar o fibulă din bronz a fost găsită sub clavicula umărului stâng. Trupurile copiilor au fost înhumate fără a fi săpate gropi, ci doar au fost depuse în găurile din solul accidentat din dolomită şi acoperite cu pământ.

„Toate piesele dacice din necropolă provin din secolele I a. Chr. – I p. Chr., iar cele cu o datare mai restrânsă (de ex. fibulele) aparţin celei de a doua jumătăţi a sec. I p. Chr.”, arăta raportul din 2003, publicat de arheologi în „Cronica cercetărilor arheologice din România”.

Descoperirea necropolei datată în secolele I î. Hr. – I d. Hr. a confirmat importanţa acestui loc pentru civilizaţia şi viaţa spirituală a dacilor, susţineau arheologii. Împrejurările în care au murit copii au dat naştere mai multor ipoteze, una dintre ele fiind chiar sacrificarea acestora.

În Grădina Castelului Corvinilor au mai fost descoperite o serie de piese de armament, dar şi obiecte de podoabă asociate cu oameni înhumaţi şi incineraţi, obiecte din bronz, argint, sticlă şi chiar din aur.

Şi tot în vecinătatea Castelului Covinilor au fost scoase la iveală mormintele unor războinici daci, incineraţi şi înhumaţi alături de armele lor.

adevarul.ro